FOTO Ruinele spectaculoase ale unei biserici vechi de peste 1.000 de ani, descoperite în Cetatea Alba Iulia, vor fi declarate monument istoric
0Ruinele spectaculoase ale bisericii de rit bizantin, veche de peste 1000 de ani, descoperite în anul 2011 în Cetatea Alba Iulia vor fi declarate monument istoric.
Alba Iulia se mândreşte cu cea mai mare cetate din România: fortificaţia în stil Vauban, construită în sec. XVIII, care a înglobat şi castrul Legiunii XIII Gemina ridicat de romani după cucerirea Daciei. În timpul lucrărilor de restaurare, în anul 2011, au fost descoperite ruinele unei biserici de secol X, de tradiţie bizantină. Cercetările arheologice au fos coordonate de dr. Daniela Marcu Istrate, care a publicat, ulterior, rezultatele preliminare ale activităţii desfăşurate în 2011.
”S-au dezgropat, în colţul de sud-vest al Cetăţii, vestigiile unei biserici de proporţii monumentale, cu plan în cruce greacă înscrisă de tradiţie bizantină («cea mai caracteristică planimetrie a arhitecturii ecleziastice bizantine»), care a funcţionat între mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI. Această datare exactă se bazează pe un context arheologic cu mulţi indicatori şi pe evoluţia istorică a sitului şi a sudului Transilvaniei în general.
Concluzia specialiştilor e că e vorba de cea mai veche biserică de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X de pe teritoriul fostului imperiu bizantin. Ea este un reper important în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei şi studierea influenţelor arhitecturii bizantine în acest spaţiu. Descoperirea ne dă certitudinea că Biserica bizantină era prezentă în secolele X-XI pe teritoriul Transilvaniei, încercând să menţină în sfera ei de influenţă o regiune vizată de cuceritorii maghiari. Ridicarea unei biserici e forma maximă prin care Imperiul Bizantin putea avea o penetraţie culturală şi religioasă în regiunile de graniţă pentru care avea interes. Tocmai acesta pare a fi fost cazul Transilvaniei la mijlocul secolului X”, se precizează în cercetarea preliminară referitoare la descoperirea spectaculoasă din urmă cu aproape 8 ani.
Se lucrează la dosarul de clasare
În 2018, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba a demarat demersurile pentru declararea sitului monument istoric. ”Se lucrează la studiul de clasare. E nevoie ca la baza lui să stea studiul istoric întocmit de d-na arheolog Marcu Istrate. Tot ca parte a procedurii legale e nevoie de ridicarea topografică a perimetrului, cu care ne va ajuta Primăria oraşului. Trebuie ca noi, Direcţia, să întocmim o Fişă a sitului. Când toată documentaţia va fi gata nu există niciun motiv pentru care Comisia Naţională a Monumentelor Istorice să n-o aprobe. Odată dosarul validat, includerea pe lista monumentelor se face prin Ordin de ministru. Am demarat procedura de clasare în septembrie 2018. De menţionat, odată ce procedura e demarată, conform legii situl are deja statut de monument istoric, chiar înainte ca ordinul să fie publicat în Monitor. Nu mă aştept să existe vreo contestaţie”, spune directorul instituţiei, Matei Drâmbărean.
Ca arheolog, acesta vede un concurs de proiecte pentru puneare în valoare a ruinelor bisericii. ”Soluţia va depinde de specialişti, arhitecţi, arheologi, va fi probabil un concurs de proiecte. S-au folosit în alte locuri soluţii cu cupolă sau podea de stică, dar acolo există deasupra o clădire care asigură o protecţie, o temperatură constantă. Altfel, odată dezgropat, situl se poate degrada. Sunt convins că monumentul va fi pus în valoare. Catedrala ortodoxă şi cea catolică sunt două biserici surori, alături una de alta, acum comunică frumos între ele, sunt deschise. Noi am regândit relaţia dintre ele, este un dialog şi vizual, s-a reamenajat şi reconfigurat spaţiul arhitectonic. Biserica de secol X va fi integrată în acest dialog spaţial”, spune Matei Drâmbărean. Finanţarea ar putea fi asigurată din fonduri europene, cu implicarea Primăriei Alba Iulia şi a Consiliului Judeţean.
Nevoia de cristalizare conceptuală
Reprezentantul instituţiei spune că întârzierea cu care s-a abordat clasarea ca monument istoric are legătură doar cu nevoia de realizare a unui lucru profesionist. ”Nimeni n-a dorit să ţină sub tăcere descoperirea, dar a fost nevoie de o cristalizare conceptuală. N-a existat un impediment dar au fost dezbateri aprinse legate de posibila apartenenţă etnică a vestigiilor găsite. De aceea am aşteptat, am vrut să facem lucrurile profesionist, cu proiecte aprobate de Comisia Naţională. Vrem ca discuţiile să se aşeze pe baze ştiinţifice. Ţinem mult la partea academică, la bunele relaţii, lucrurile se rezolvă totdeauna neconflictual, cu dialog şi bună înţelegere, fără a inflama. Vrem să gestionăm bine, să nu ne trezim cu animozităţi sau contestări ale clasării. Am avut în Alba Iulia proiecte mari, investiţii frumoase în infrastructură, aşa s-au făcut, şi oraşul a avut de câştigat”, afirmă Matei Drâmbărean.
Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a primit în 2011 finanţare parţială pentru descoperirea ruinelor bisericii, cheltuielile fiind completate din surse proprii, dar pentru conservarea ruinelor nu au mai existat fonduri. Ruinele nu puteau rămâne descoperite din cauza intemperiilor, astfel încât au fost acoperite în acelaşi an în care au fost decoperite, înainte de perioada de iarnă.
Se încarcă comentariile...
