FOTO Imagini rare ale Aiudului de acum un secol. Cum arătau principalele clădiri în ultimii ani ai stăpânirii maghiare

FOTO Imagini rare ale Aiudului de acum un secol. Cum arătau principalele clădiri în ultimii ani ai stăpânirii maghiare

Centrul oraşului Aiudu la începutul secolului XX

Municipiul Aiud din judeţul Alba este recunoscut mai ales prin închisoarea de maximă siguranţă de aici, prin cetatea medievală şi prin traficul auto sufocant datorită afluxului de autovehicule de pe drumul naţional nr. 1.

Ştiri pe aceeaşi temă

O serie de fotografii realizate în perioada interbelică arată farmecul de altădată al micului oraş din centrul Transilvaniei.  Prima menţionare documentară a localităţii datează din 1293, când populaţia era alcătuită în majoritate de saşi. În documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten şi, uneori, ca Strassburg. În anul 1437, în cursul răscoalei de la Bobâlna, Aiudul fost ocupat de răsculaţi.
 
În timpul reformei protestante populaţia a îmbrăţişat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecinţă maghiarizarea treptată a populaţiei germane. Aiudul a devenit unul dintre principalele centre calvine din Transilvania. Oraşul a fost cel mai important centru cultural şi de învăţământ al calvinismului ardelean. Colegiul, fondat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia, a fost mutat în 1662 la Aiud de principele Mihai Apafi I. Colegiul Bethlen poartă astăzi numele fondatorului.
 
 
În timpul războiului antiaustriac, condus de principele Francisc Rákóczi al II-lea, comandantul militar imperial Jean Rabutin a dispus incendierea Aiudului la 13 martie 1704. În lupta de apărare a cetăţii şi-au pierdut viaţa 30 de studenţi ai colegiului. La 8 ianuarie 1849 ţăranii români răsculaţi, conduşi de Axente Sever şi preotul Simion Prodan, au incendiat oraşul. Populaţia nu credea că românii, pe atunci paşnici, ar fi putut să atace oraşul. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până la 17 ianuarie. Au fost ucişi circa 600 de etnici maghiari.[6] Morţii au fost aruncaţi în şanţurile cetăţii şi în varniţa de lângă cetate, unde se află un monument construit în memoria victimelor. Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat că ar fi participat la masacru, dar, în procesul penal, instanţa i-a stabilit inocenţa. În timpul regimului comunist din România, în închisoarea din Aiud au fost întemniţaţi numeroşi deţinuţi politici. 
 
În mijlocul oraşului se păstrează una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI), Cetatea Aiudului. Aceasta are drept principale componente biserica reformată calvină şi biserica evanghelică, înconjurate de o incintă fortificată. Cetatea a fost construită în secolul XIV, datorându-şi aspectul actual modificărilor din secolele XVI şi XVII. Cercetările arheologice au descoperit, sub actuala cetate, o aşezare daco-romană, suprapusă de o fortificaţie de pământ.
 
 
Având forma unui plan poligonal neregulat, cu o suprafaţă de 3.500 metri pătraţi şi construită din piatră brută cu o grosime a zidurilor de 1,2 metri, cetatea a fost întărită cu turnuri atribuite diversor bresle meşteşugăreşti care le întreţineau şi al caror nume îl purtau. Avea 9 turnuri: Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătuşilor-fierarilor şi Turnul Porţii. Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofiţerii de breaslă, comandanţii militari ai cetăţii. Legătura între turnuri se făcea prin drumul de strajă aflat în spatele parapetului, la care se avea acces prin intermediul mai multor scări din lemn. În interiorul celor 9 turnuri, la nivelele superioare ale lor se putea ajunge prin scările interioare de lemn.
 
În interiorul zidurilor cetăţii se află Biserica Reformată-Calvină, ridicată în stil gotic târziu la sfârşitul sec. XV, de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală şi turn pe vest, interiorul modificat baroc. Lângă aceasta este dispusă Biserica Evanghelică-Luterană, ridicată în a doua jumătate a secolului XIX, pe locul unei capele construite în 1333-1334. Pe latura de nord a cetăţii se afla Palatul Voievodal, care a aparţinut principelui ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat funcţionează în prezent Muzeul de Istorie din Aiud.

 
citeste totul despre: