FOTO Elie Bufnea, un simplu erou din Primul Război Mondial. Odiseea voluntarilor români în Siberia şi Extremul Orient

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Personaj care poate fi oricând inspiraţie pentru un film, Elie Bufnea a fost un ofiţer român care a luptat în Corpul Voluntarilor Ardeleni, în Siberia şi Extremul Orient, împotriva pericolului bolşevic. Aventurile acestuia în Asia, împreună cu alte sute de voluntari români din Transilvania şi Bucovina, au avut loc în perioada 1918 – 1920 şi au rămas în istorie prin fotografiile şi însemnările realizate de Bufnea.

Elie Bufnea s-a născut în comuna Runc din Apuseni la sfârşitul secolului XIX şi a murit în 1987, la vârsta de 90 de ani. Transilvania fiind parte a Imperiului Austro-Ungar, Elie Bufnea a fost înrolat în armata chezaro-crăiască, ca şi supus al Imperiului. În această armată a obţinut gradul de ofiţer. După intrarea României în Primul Război Mondial, Bufnea a reuşit să treacă în ţară şi să îşi ofere serviciile armatei române.

Pacea de la Buftea, semnată în mod forţat de România cu Puterile Centrale la începutul anului 1918, a scos ţara din război şi a creat dificultăţi majore pentru românii ardeleni care fugiseră din armata austro-ungară şi se înrolaseră în cea română. În ochii autorităţilor austro-ungare, ei erau trădători de ţară (austro-ungară), fiind automat condamnaţi la moarte dacă picau în mâinile foştilor lor stăpâni. Printre românii ardeleni aflaţi în Moldova (singura parte din România rămasă neocupată de forţele Puterilor Centrale) se afla şi Elie Bufnea. Pentru a nu risca să cadă în mâinile autorităţilor austro-ungare, s-a decis, împreună cu alţi ofiţeri voluntari ardeleni, să traverseze Imperiul rus până în Siberia. Aici a format al doilea Corp de Voluntari Ardeleni, cu scopul de a lupta în continuare până la realizarea visului de Unire a Transilvaniei cu România.

Odiseea de doi ani în Siberia şi Extremul Orient

După o călătorie de câteva luni prin Rusia, după nenumărate greutăţi şi primejdii din cauza bolşevicilor care încercau să preia puterea în fostul Imperiu ţarist, Elie Bufnea a reuţit să ajungă în Siberia. Şi aici a primit gradul de ofiţeri, reuşind să traverseze îmrepună cu ceilalţi voluntari restul Rusiei, până în Extremul Orient. Odiseea Corpului II de voluntari ardeleni şi bucovinei s-a încheiat în anul 1920. Elie Bufnea a mai îndeplinit diferite sarcini militare în Extremul Orient până în anul 1921, ajungând până în Japonia. 

image

Comandamentul Legiunii române din Siberia, cu ofiţerii de stat major, Irkutsk, 1919

După terminarea Primului Război Mondial şi întoarcerea sa acasă, a profesat meseria de avocat. A ţinut un număr de conferinţe pentru a face cunoscute meritele voluntarilor ardeleni, care au luptat pentru a face posibilă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. A fost decorat cu Ordinul "Ferdinand I" cu spade şi panglică, în anul 1931 şi cu Ordinul "Coroana României", în grad de comandor, în anul 1933. A mai fost decorat cu diverse medalii şi ordine străine.

Condamnat la închisoare de comunişti

În anul 1948 a fost întemniţat de regimul comunist pentru faptele sale de arme din timpul Primului Război Mondial, probabil pentru că luptase împotriva bolşevicilor ruşi, dar şi pentru scrierile sale. A fost încarcerat la închisorile din Jilava şi Aiud şi în coloniile de muncă de la Peninsula-Valea Neagră şi Canal Dunăre-Marea Neagră, de unde a  fost eliberat în anul 1955. A scris mai multe cărţi şi articole care au ca subiect faptele de arme ale voluntarilor ardeleni din timpul Primului Război Mondial. Dintre ele, cele mai importante sunt volumele ”Cruciaţi, tirani şi bandiţi - În Rusia sovietelor” şi ”Cruciaţi, tirani şi bandiţi - În Siberia lui Kolceak”.

image

Militari români şi chinezi, Harbin, 1920

”Revoluţia de eliberare naţională a Transilvaniei. Unirea (1914 – 1918)” a fost publicată abia după 1989, din cauza conţinutul ei nefiind posibilă apariţia înainte de căderea regimului comunist din România.

Meritul său, pe lângă ceea ce a făcut pentru România Mare, a fost şi faptul că a păstrat numeroase fotografii, jurnale de operaţii, hărţi originale din timpul acestei campanii unice în istoriografia românescă, inclusiv un tabel cu membrii Casei Voluntarilor, formată din foştii camarazi ce au luptat acolo, la mii de kilometri depărtare. Casa lui Elie Bufnea din Munţii Apuseni se numeşte acum Casa partizanilor Runc. Eroul român din Siberia a sprijinit printr-un văr gruparea partizanului Leon Şuşman în lupta anticomunistă din Munţii Apuseni. 

”Cruciaţi, tirani şi bandiţi”

„Cruciaţi, tirani şi bandiţi – sunt rezultatul însemnărilor din zbuciumul a trei ani (1918 - 1921), trăiţi în vârtejul

image

nebuniei revoluţionare din fostul imperiu al ţărilor. Dau publicităţii, revăzute şi coordonate, aceste însemnări convins, că partea subiectivă de la începutul primului volum nu micşorează valoarea lor documentară. Astăzi, mai mult că oricând, exemplul vecinilor de peste Nistru, trebuie să constituie pentru toţi românii un îndreptar iar pentru fanaticii doctrinari politici de dreapta sau de stânga, un sângeros şi dramatic avertisment.  Cruciaţi, tirani şi bandiţi sunt personaje şi mase de oameni, tipuri şi colectivităţi dintr-o lume ignoranta de tiranie şi jaf, de fanatism şi ură, de viclenie şi minciună, - dintr-o lume de patimi violente, în care uriaşul imperiu rusesc trăieşte apocaliptice chinuri şi suferinţe”, a scris Elie Bufnea despre cele două cărţi scrise după întoarcerea din Rusia.

Extrase din jurnalul de operaţii păstrat şi predat de către locotenentul Elie Bufnea, împreună cu numeroase fotografii, hărţi şi liste cu voluntari, Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia şi apărute în premieră, în 2010, într-un album intitulat ”Corpul Voluntarilor Români din Siberia (1918-1920)”:

1919, septembrie, 23: La ora 14.30 a sosit în Taişet detaşamentul sub conducerea lt. Moga, care a fost plecat în 10 septembrie în expediţie. După cum raportează lt. Moga... în 14 septembrie detaşamentul se împarte în două companii şi jumătate, 2 mitraliere, 3 cazaci pleacă din Buzicanovo prin satul Klinci, Djoghin, la Tremina, o jumătate de companie, 1 puşcă mitralieră, 3 cazaci, pleacă din Buzicanovo prin satul Klinci, Lagaşet la Cernigaşet. În 15 septembrie 1919 detaşamentul din Cernigaşet, prin satul Cercet soseşte la Tremina la orele 12. Aici s-au primit ştiri că bolşevicii sunt în două grupe, una sub conducerea lui Bici, iar a doua sub conducerea lui Gruzin... Auzindu-se în Cercet că conducătorul bolşevicilor Bici, în zilele de 15 - 16 sept. s-a aflat în sat după vite, producte şi oameni, şi se spunea că el este ascuns în apropierea satului Cercet s-au trimis din Cercet în toate direcţiile mai multe grupe. Patrula ofiţerească, la care s-a cerut şi sublocotenentul Roşca, a fost prins pe conducătorul Bici la hutarul Pepel. Patrula s-a reîntors cu el la Cercet. Pe drum însă patrula aceasta cu Bici a fost atacată de o grupă de 20-25 de bolşevici, care trăgând salve a împuşcat pe soldatul Ciocală Svetazar şi vânătorul Bota Petru, ambii de la compania de mitraliere, iar răniţi au fost de partea noastră sublocotenentul Roşca Alexandru şi vânătorul Epureş Ioan, de la compania de mitraliere. Într-aceasta Bici le-a fost scăpat, însă ajutorul de 2 plutoane care le-a sosit la timp din Cercet, l-a prins iarăşi şi apoi toţi se întorc la Cercet, după ce bolşevicii au fost împrăştiaţi. În 19 septembrie 1919, întreg detaşamentul la oarele 6 dimineaţa a plecat din Cercet la Tremina, unde a fost cantonament, iar la oarele 17 s-au înmormântat morţii noştri, vânătorul Bota Petru şi vânătorul Ciocală Svetazar. În 20 sept.1919, la oarele 6 dimineaţa întreg detaşamentul pleacă spre Buziranovo, puţin înaintea satului Klinci, detaşamentul este atacat de banda roşilor de sub conducerea lui Savinovski Ivan, care însuşi cade mort, iar banda lui e împrăştiată. Din partea roşilor 8 morţi şi mai mulţi răniţi. De la noi e rănit uşor vânătorul Ianuţescu din compania a 2-a, după aceea detaşamentul soseşte la Buzikanovo unde cantonează...

1919, oct. 1. Azi la oarele 6 dimineaţa a fost executat în gara Taişet propagandistul bolşevic prins de Compania a 2-a în expediţie, Bici. Despre acest episod, al rănirii sublocotenentului Roşca, locotenentul Ghişa Simion, în memoriile sale, povesteşte că acesta a fost împuşcat în gât şi cu toate acestea a reuşit să arunce o grenadă înspre bolşevicii care se apropiau de el să-l ia în baionete, provocând mai mulţi morţi şi răniţi. Mai menţionează că alături de Bici au fost spânzuraţi şi ceilalţi bolşevici capturaţi în luptă, la fel cum şi aceştia ucideau în chinuri orice voluntar ceh, polonez sau român ce le cădea în gheare.

Revoluţia partizanilor conduşi de Ion Gavrilă Ogoranu, simbol al luptei împotriva regimului comunist

FOTO Resetarea trecutului: ce nume au primit străzile oraşului Alba Iulia prin „furia reformistă“ din comunism

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite