FOTO DOCUMENT Zdrobirea trupului cu roata, cea mai dură pedeapsă din codul penal austriac, aplicată la Alba Iulia pentru Horea şi Cloşca

FOTO DOCUMENT Zdrobirea trupului cu roata, cea mai dură pedeapsă din codul penal austriac, aplicată la Alba Iulia pentru Horea şi Cloşca

Execuţia lui Horea şi Cloşca pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, într-o gravură de epocă/Sursa foto: Muzeul Naţional al Unirii

Modul în care s-a pus în practică pedeapsa zdrobirii cu roata pentru capii Răscoalei iobagilor din Transilvania, în 28 februarie 1785,  se cunoaşte din codicele terezian, din documente şi este aidoma ilustrată de unele reprezentări grafice ale vremii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Soarta conducătorilor Răscoalei iobagilor din Transilvania, Horea, Cloşca şi Crişan ,a fost pecetluită chiar de împăratul de la Viena. Iosif al II-lea i-a transmis, la începutul lunii ianuarie 1785, o scrisoare personală contelui Iankovich, prin care i-a dat ultimele instrucţiuni în legătură cu răsculaţii. Împăratul acorda clemenţă pentru mulţimea iobagilor implicaţi şi o pedeapsă exemplară pentru conducători: „să se dea un exemplu răsunător, ei să fie purtaţi în lanţuri prin locurile unde s-au comis cele mai mari sălbătăcii ca să fie arătaţi ca pildă poporului de rând... iar apoi să fie executaţi într-un chip spectacular într-o localitate importantă unde să se poată strânge câţi mai mulţi supuşi”, se spunea în scrisoarea împăratului.

Căpitanii Răscoalei, cercetaţi la Alba Iulia

Doi dintre capii Răscoalei, Horea şi Cloşca, au fost  prinşi prin trădare, la sfârşitul anului 1784 şi închişi în temniţele Cetăţii din Alba Iulia. Al treilea conducător al Răscoalei, Crişan, a mai rătăcit prin munţi, deghizat aproape o lună. Totul s-a sfârşit în la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare. Ulterior, au fost închişi în temniţele Cetăţii din Alba Iulia.

Cercetarea căpitanilor Răscoalei de către comisia de anchetă austriacă de la Alba Iulia a durat aproape o lună. „Scopul cercetărilor şi a procesului era doar pentru stabilirea cauzelor răscoalei şi a implicaţiilor acesteia, precum şi necesitatea de a se regiza o judecată şi aduse dovezi pentru confirmarea sentinţei deja hotărâte de împăratul de la Viena“, crede David Prodan.
Ancheta a început la 26 ianuarie 1785 în clădirea Judecătoriei de ocol, aflată în interiorul Cetăţii din Alba Iulia. În vederea probării faptelor, au fost aduşi 26 martori,  iar în închisorile din Alba Iulia se mai aflau încă 120 de căpitani şi iobagi între aceia care s-au remarcat în timpul Răscoalei, dintre aceştia 36 au fost condamnaţi la moarte. În faţa anchetatorilor, Horea s-a comportat mai sigur, Cloşca a fost mai ezitant, dar amândoi au adoptat aceeaşi atitudine negând sistematic acuzaţiile, ceea ce denotă că ei şi-au stabilit o tactică comună“, apreciază istoricul Gheorghe Anghel.

Sentinţă comună pentru Horea şi Cloşca

Vinovaţii de rebeliune erau erau executaţi prin decapitare,  în conformitate cu articolul 62 din Codul penal austriac  al vremii. Pentru a da execuţiei capilor Răscoalei un cadru spectacular, cu scop de intimidare a celor prezenţi, comisia austriacă de anchetă a adăugat la sentinţa  şi articolul referitor la tâlhărie. Astfel, conducătorii Răscoalei au putut fi  şi executaţi prin zdrobire cu roata. Pentru Horea şi Cloşca s-a pronunţat o sentinţă comună, la 26 februarie 1785 şi a fost publicată în aceeaşi zi: 

„Sentinţa. În procesul criminal intentat contra lui Horea, numit altminterea şi Ursu Nicola, din comuna Râu Mare, din Marele Principat al Transilvaniei, în etate de vreo 54 de ani, de religie neunită, căsătorit şi supus cameral, apoi contra lui Ion Cloşca din Cărpiniş, tot din Marele principat, (în etate de vreo 30 de ani, de religie neunită, căsătorit şi de asemenea supus cameral) Comisia aulică cezaro-regală, ordonă prea graţios din partea Majestăţii Sale să cerceteze tulburările şi să cheme la ordine pe ţărani, a stabilit în drept, potrivit legilor preaînalte:… amândoi, Horea Cloşca, în conformitale cu articolul 62 despre tulburări şi tumulturi, şi articolul 90, despre tâlharii, să fie aduşi la locul de osândă (Dealul Furcilor) şi acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului începând de jos în sus, mai întâi lui Cloşca apoi lui Horea, corpurile lor să fie tăiate în patru, capul şi părţile corpului să se pună (tragă) pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate iar inimile şi măruntaiele lor să fie îngropate la locul supliciului”, se spunea în sentinţă.

Aplicarea pedepsei zdrobirii trupului cu roata

Cum se punea în practică pedeapsa zrobirii cu roata, aflăm de la istoricul David Prodan. „Condamnatul era aşezat pe spate, în poziţie răstignit, pe un «pat»  lucrat fie din doua bârne cioplite, îmbinate în formă de X, pe care era legal de mâini şi de picioare, fie în formă simplă: mâinile şi picioarele condamnatului erau legate la capete de ţăruşi, iar sub el, mai ales pe sub picioare şi pe sub mâini erau aşezate curmeziş, la mici distanţe, bucăţi de lemn“.

Roata de execuţie era una de car, obişnuită sau mai mare, cu butucul plin şi neferecată, în schimb având fixat pe circumferinţă, la o parte, o şină de fier în formă de citit. Potrivit lui Prodan, călăul se aşeza în picioare deasupra condamnatului, mai precis deasupra locului unde avea să lovească.  Fixa roata cu ambele mâini de obezi, perpendicular, cu fierul în jos, şi aşa izbea la intervale mai lungi sau mai scurte, de obicei în dreptul spaţiului dintre bucăţile de lemn, astfel ca orice lovitură de roată să fie o frântură de os sigură.

Arta călăului era de a prelungi chinurile condamnatului, de a-l face să îndure din plin fiecare lovitură şi de a-l ţine în cursul execuţiei treaz şi cât mai mult în viată, ca să îndure cât mai multe. Lovitura de gratie, care se dădea în dreptul inimii, era o favoare.

 „Metoda de execuţie aleasă, zdrobirea cu roata, s-a pretat la o desfăşurare publică la care au luat parte peste 6000 oameni, dintre care câte 6 ţărani, 3 bătrâni şi 3 tineri din fiecare sat şi comună din cele patru comitate unde s-a desfăşurat răscoala. Prin executarea publică autorităţile urmăreau intimidarea poporului român prin mijloace psihologice, deoarece circulau zvonuri că Horea nu este prins şi răscoala va începe în primăvara anului 1785“, subliniază istoricul Gheorghe Anghel.

Execuţia a avut loc în 28 februarie 1785 pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. O descriere amănunţită a acesteia se află în scrisoarea lui Iosif Gabri, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, trimisă unui prieten al său la Roma la 2 martie 1785, ce se păstrează la Biblioteca Batyaneum din Alba Iulia. „… Cloşca a primit cel puţin douăzeci de lovituri până şi-a dat sufletul. În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea era legat şi ţinut în picioare de doi ucenici ai călăului ca să vadă ce moarte cumplită şi prin ce chinuri groasnice trebuia să moară ucigaşul său tovarăş. După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi au dat leşul la o parte, pe Horea l-au urcat apoi în patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar după patru lovituri din porunca domnului Eckhard, au început să-i lovească pieptul şi astfel după opt, nouă lovituri a murit. N-am mai voit să văd şi despicarea lor în bucăţi, mi-am întors calul şi am venit în cetate“, se spune în scrisoare.

Detalii legate de execuţia celor doi căpitani ai Răscoalei aflăm şi din scrisorea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia adresată fratelui său Mihael, ce se păstrează la Muzeul din Sighişoara. „... Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roata de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit , în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de gratie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus. După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români“.

Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, a scăpat de chinurile execuţiei, întrucât s-a spânzurat în temniţă.  În cazul său, sentinţa a fost pusă în practică la locul de supliciu, tot pe „Dealul Furcilor“ din Alba Iulia. Călăul i-a tăiat trupul fără suflare în patru părţi. Capul a fost pus în ţeapă la casa din Cărpeniş(n.r. localitate între Abrud şi Câmpeni), iar părţi ale corpului au fost purtate în localităţile Abrud, Bucium, Brad şi Mihăileni.

Numeroasele informaţii difuzate în presa vremii, din Europa şi chiar din îndepărtata America, au fost însoţite de numeroase reprezentări ale celor trei „rebeli", conducătorii răsculaţilor, Horea, Cloşca şi Crişan. În oraşul în care au fost întemniţaţi, în Alba Iulia, au venit gravori din statele italiene, Austria şi Ţările de Jos. „Picturi, desene, gravuri, medalii, modelări în gips şi alte materiale, veneau să satisfacă o curiozitate generală. Autorii, editorii se întrec a produce, reproduce, în a-şi face publicitate, reclamă mărfii, în a-i recomanda calitatea, autenticitatea, uneori chiar cu indicaţia „după natură", desi nu-i văzuseră niciodată pe cei trei capi ai răscoalei. Pariziencele merg până acolo, încât pentru a fi la modă poartă în păr agrafe, cu silueta lui Horea“, scrie  Ioana Rustoiu de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.  (Articol scris de NICU NEAG)

 

Horea în fruntea răsculaților la 1784

Imagini din aceeasi galerie
  • Horea în fruntea răsculaților la 1784
  • Horea, unul dintre conducătorii Răscoalei iobagilor din Transilvania din 1784-1785
  • Horea și Cloșca în lanțuri
  • Prinderea lui Horea și Cloșca, după ce au fost trădați de români
  • Răscoala de la 1784-1785 în gravurile de epocă 
  • Răsculații de la 1784-1785 în gravurile de epocă 
  • Gravură: aplicarea pedepsei cu moartea prin zdrobirea oaselor cu roata în fața mulțimii 
  • Gravură: aplicarea pedepsei cu moartea pentru Horea și Cloșca, prin zdrobirea oaselor cu roata în fața mulțimii 
  • Gravură: aplicarea pedepsei cu moartea pentru Horea și Cloșca, prin zdrobirea oaselor cu roata în fața mulțimii 
  • Sus: desen al însemnărilor lui Horea, Horea și Cloșca călare; jos: prinderea lui Horea și Cloșca, Crișan în profil, insignă din plumb pe care sunt reprezentați șapte munți cu o cruce triplică
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările