FOTO DOCUMENT Primul apeduct din Transilvania pleca de la poalele „Mamutului“

Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă. Acum, anumite tronsoane ar putea fi valorificate turistic.

Alba Iulia medievală a cunoscut  o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiţi, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte. Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă  germană. În timpul său sunt construite cele două bastioane de apărare ale Cetăţii medievale şi  se fac lucrări la la Palatul Principilor,situat acum în spatele statuii lui Mihai Viteazul.

Apeductul: tuburi ceramice de 7 kilometri

Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost  primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă.

„Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecţii ale Muzeului Naţional al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanţă de aproximativ 7 kilometri, la o diferenţă de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii.

Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoţilor“. 

Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică.

Click pe poză pentru FOTOGALERIE

„Apeductul pornea de la Fântâna Hoţilor şi alimenta oraşul locuit atunci la vest de Cetate, dincolo de  Platoul Romanilor. O altă sursă de apă menţionată în documente era în locul numit Izvorul Împăratului, la intrartea în actualul cartier  aparţinător al oraşului, Pâclişa“, mai spune Dan Anghel. Apeductul a aprovizionat Alba Iulia cu apă în jur de 40 de ani, până la invaziile turceşti, când oraşul este distrus.

Chiar dacă situl arheologic este acum închis, ar fi posibil ca anumite tronsoane ale apeductului să fie valorificate în scop turistic, mai ales că zona „Mamutului“ este inclusă într-un proiect de punere în valoare. Aici, pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare sunt prevăzute  panouri pentru căţărări,  coborâri cu tiroliana şi  deplasări de la un copac la altul prin nişte tunele de scânduri suspendate.