FOTO Comorile Palatului Princiar din Cetatea Alba Iulia. Cercetări arheologice pentru un proiect de restaurare de 20 milioane de euro
0
Palatul Principilor din Alba Iulia, unul dintre cele mai reporezentative monumente din Cetatea Vauban, va fi restaurat. Proiectul iniţiat de Primăria Alba Iulia va costa 20 de milioane de euro. Până atunci însă se derulează un amplu program de cercetare arheologică care a dus deja la rezultate spectaculoase.
În perioada decembrie 2014 – februarie 2015, au fost desfăşurate cercetări în urma cărora au rezultat primele studii de arheologie, istorie şi istoria artei, de parament, geotehnică şi geofizică, de biologie. S-a descoperit, astfel, cel mai lung traseu de zid roman din Alba Iulia, un sarcofag roman, picturi cu foiţă de aur din secolul XVIII şi peste 200 de kilograme de material arheologic, monumentul găzduind cel mai mare patrimoniu de arhitectură gotică. Specialiştii recomandă conservarea in situ şi amenajarea unui muzeu. Primarul Mircea Hava susţine că proiectul european pentru conservarea şi punerea în valoare a monumentului ar putea fi câştigat şi apoi contractul semnat în perioada august-septembrie 2016. Din estimările edilului, ar fi necesare 20 de milioane de euro.
Imobilul, care a servit drept reşedinţă a voievodului acum 400 de ani şi în care a locuit şi Mihai Viteazul în 1599 când a fost la Alba Iulia, este cea mai degradată clădire din perimetrul recent renovatei Fortificaţii Vauban. Planurile pentru acest monument erau de transformare într-un centru cultural multifuncţional şi administrativ, însă cercetările vor continua, pentru că, deocamdată, nu se pot dezvolta funcţiuni de sedii de instituţii publice în această locaţie susţin specialiştii.
Monument de valoare excepţională
Palatul Principilor a fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reşedinţă a principilor Transilvaniei. A fost modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie de reşedinţă pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau şi se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul. AICI, mai multe detalii despre clădire. ”Ne găsim în faţa unui monument cheie, de o valoare excepţională, pentru momentul în care Alba Iulia a constituit cu adevărat o <<stea>> în cultura şi istoria Transilvaniei, ca un centru elitar”, a declarat arheologul Adrian Rusu, citat de alba24.ro. Potrivit acestuia, ceea ce se vede astăzi în exterior este doar un camuflaj, clădirea fiind ”îmbrăcată într-o haină care nu spune multe”, datorită administraţiei militare care a dominat clădirea mai mult de 200 de ani.
Au fost efectuate 10 săpături, în puncte considerate de cercetători vitale pentru istoria clădirii, rezultând din fiecare punct date noi, aducând o istorie fragmentară. ”Există deja sigilate, împachetate, gata să fie predate deţinătorului legal de patrimoniu mobil circa 200 de kilograme de material arheologic, de tip foarte divers. Tot ansamblul are o potenţialitate arheologică între 8 şi 12 tone de material arheologic, care poate fi recuperat din această zonă. Un material imens care nu este destinat înecării într-un depozit de instituţie, ci poate constitui un punct de plecare inclusiv pentru un muzeu special al acestei clădiri”, a precizat Adrian Rusu.
Cel mai lung zid roman din Cetate
În urma cercetărilor a fost identificat cel mai lung traseu de zid roman pe care Alba Iulia îl are. Acest zid este vizibil prin cercetarea de parament, fiind cel mai înalt găsit în toată cetatea (înălţimi de peste 3 metri). Totodată, au fost identificate exact mortarele din zidul roman şi cele care au aparţinut cetăţii medievale, pentru că acelaşi zid a servit şi cetăţii medievale. Pivniţele sunt în mare măsură clădite cu pietre romane refolosite. În structură s-a mai descoperit construcţii de piatră, fiind identificate, exact pe mijlocul curţilor, o stradă care desparte două fronturi de construcţii medievale. ”Din această feerie de etape şi elemente, va trebui să găsim arhitectul proiectant care să scoată la iveală detaliile foarte preţioase, să alegem din ele sau să însoţim foarte repede aceste recuperări de imagini digitale sau grafică digitală care să explice tot timpul despre ce e vorba”, a declarat Adrian Rusu. De asemenea, s-a mai descoperit în interiorul Corpului D un parament de factură renascentistă, în tencuială, nu în piatră. ”Este unicul zid şi parament de această factură care se păstrează în Transilvania. Acesta este databil în secolul al XVII-lea”, a spus arheologul.
Tot în urma cercetărilor s-au descoperit şi pietre romane sau de factură romanică. A fost descoperit un întreg sarcofag roman aşezat în zidărie. Toate vor putea fi inventariate şi adunate într-un catalog, aşezate ca ţinte de vizitare. Unele dintre ele vor putea fi extrase şi aşezate într-un lapidar care va constitui una dintre marile atracţii ale acestui complex. ”Pietrele despre care discutăm, una singură – face cât un vagon de ceramică recuperată arheologic. În afară de pietre ajungem la decorul pereţilor care se vedeau. Am descoperit multe picturi de secolul XVIII. Picturile sunt de cea mai bună factură, unele dintre ele fiind lucrate inclusiv cu foiţă de aur. Toate aceastea trebuie să fie recuperate şi vor constitui decorul în sine ale spaţiilor care vor fi curăţate şi conservate în primul rând, nu neaparat restaurate. Poate că ar trebui să nu ne ambiţionăm neaparat să facem restaurări care ar putea să fie foarte aiurea făcute, ci să ne bazăm pe conservarea lor, pentru că e un tezaur în sine care nu are nevoie decât să fie scos la lumină”, a mai spus Adrian Rusu.
Cel mai mare patrimoniu de arhitectură gotică
Totodată, arheologul a declarat că în acest moment, cel mai mare patrimoniu de arhitectură gotică civilă zace în ansamblul Palatului Princiar, iar clădirea nu se poate concepe pentru o singură funcţie. ”Este clădirea din care s-a făcut politică europeană în secolul XVII, din care comandanţii au plecat şi s-au dus până în Germania implicându-se în Războiul de 30 de ani, este clădirea din care a plecat un principe să se facă rege al Poloniei. Este important cum tratăm această clădire şi cum vom reuşi să o reintroducem în circuitul european din care a făcut odată parte, este o chestiune de viitor înteţept”, a declarat Adrian Rusu.
”Palatul Principilor trebuie să facă obiectul unui proiect european. Palatul Principilor nu a fost făcut pentru Alba Iulia, ci pentru Europa de atunci. I-au fost aduse foarte multe elemente. Cercetarea trebuie continută pentru că înainte de a face proiectul vom avea foarte multe discuţii de ceea ce se va face acolo. Într-un cuvânt, palatul este deosebit şi trebuie pus în faţa celor care doresc să-l viziteze tot într-un mod deosebit”, a declarat primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.
Mircea Hava a precizat că Primăria trebuie să asigure paza obiectivului, realizarea inventarului şi totodată să repare acoperişul. ”Cât ar fi paşii de repezi, în august – septembrie 2016, câştigând proiectul, am putea să semnăm contractul de finanţare, după care licitaţia care ştiţi cât durează şi cât este de tentant, pentru că sumele vor fi mari, cred că în jur de 20 de milioane de euro vor fi necesare. După care execuţia nu mai este o problemă din punctul de vedere al finanţării. Noi am lucrat cu foarte mulţi oameni şi asta ne face să facem selecţia cu cei care prezintă şi cei care văd altfel monumentele”, a mai declarat Mircea Hava.
Statuile de 1 milion de euro amplasate în Cetatea Alba Iulia, furate pe bucăţi
Se încarcă comentariile...
