FOTO Cum arată, în realitate, galeriile miniere de Roşia Montană. Imagini fabuloase realizate de un speolog ceh
0
Roşia Montană este cea mai cunoscută localitate minieră din România, fiind atestată documentar acum nu mai puţin de 1888 de ani. Numele localităţii Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131.
Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele Dreptului Roman şi actul de naştere al poporului român. Roşia Montană fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria.
În decursul timpului, la Roşia Montană s-au descoperit peste 100 de kilometri de galerii romane şi galerii medievale, unice in lume. Cele mai spectaculoase descoperiri au avut loc între 1786 şi 1855, în galeriile romane, unde au fost găsite 25 tăbliţe cerate (foto jos) despre dreptul roman (care dau informaţii despre condiţiile de muncă din zona minieră), pe care populaţia le ascunsese în momente de primejdie. Ele au supravieţuit timp de mai bine de 1.600 de ani.
Roşia Montană a cunoscut şi trăit toate evenimentele istoriei românilor. În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluţionarii lui Cloşca, născut în satul Cărpiniş, iar în timpul revoluţiei din 1848 Avram Iancu l-a avut aici pe Simion Balint (1810 – 1880), unul din cei mai devotaţi revoluţionari din armata sa. Alte persoanlităţi născute la Roşia Montană sunt folcloristul şi scriitorul Enea Hodoş (1858 – 1945), membru corepondent al Academiei Române şi scriitorul Alexandru Hodoş (1863 – 1929).
Denumirea în maghiară a localităţii este Verespatak, care înseamnă în traducere Pârâul Roşu (Însîngerat). Numele, atât în maghiară cât şi în română, provinede la valea care străbate comuna care are o culoare roşiatică, fiind bogată în minerale, în special fier. În apropierea Roşiei Montane se află două formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului (foto jos) şi Piatra Despicată, aflate pe Dealul Cârnic la aproximativ 1.000 de metri altitudine.
Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină. În Muzeul Mineritului pot fi vizitate fostele galerii romane - monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite ”şteampuri”.
Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, astfel încât pentru punerea în funcţiune a şteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite sau „tăuri”. Acestea există şi astăzi şi, nemaifiind utile scopului lor iniţial, unele au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv. Există şi în prezent Tăul Mare, Tăul Cornei, Tăul Brazi, Tăul Ţarinii, Tăul Anghel, Tăul Muntari, Tăul Gaurari şi Tăul Cartuş.
Legenda întemeierii Roşiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanţa care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare şi şi-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanţa. Rezervele estimate de aur de la Roşia Montană sunt de 314 tone, din care ar putea fi exploatate efectiv circa 245 de tone.
În ianuarie 2017, Guvernul condus de Dacian Cioloş a propus includerea Roşiei Montane în patrimoniul Mondial UNESCO. Peste doi ani şi jumătate, în iulie 2018, la solicitarea Guvernului PSD-ALDE, includerea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost amânată. Motivul invocat de partea română a fost faptul că o eventuală includere în UNESCO ar afecta poziţia Statului Român în procesul deschis de Gabriel Resources la Tribunalul Băncii Mondiale din Washinghton pentru blocarea proiectului minier de la Roşia Montană. Compania canadiană solicită daune de peste 4 miliarde de dolari (Sursa fotografiilor: Ivan Rous)
Se încarcă comentariile...
