Falimentul Resial Alba Iulia. Cum a ajuns moloz cea mai modernă fabrică de cărămizi refractare din România

Falimentul Resial Alba Iulia. Cum a ajuns moloz cea mai modernă fabrică de cărămizi refractare din România

Ruinele a ceea ce a mai rămas din Resial

Cea mai mare fabrică de cărămizi refractare din România şi una dintre cele mai mari din Europa în acest domeniu a ajuns o ruină. Resial SA Alba Iulia, locul unde înainte de 1990, lucrau peste 2.000 de oameni este acum un teren viran, cu hale imense părăsite şi mormane uriaşe de moloz.

Ştiri pe aceeaşi temă

Activele fabricii Resial au fost achiziţionate în 2007 de un omul afaceri italian Ariganello Pasqualino cu aproximativ 10 milioane de euro, dar criza şi indecizia administraţiei locale de a da „undă verde“ unor investiţii, a blocat intenţiile acestuia.

„A fost o decizie foarte proastă. Nu ştiu dacă a fost cea mai proastă din viaţa mea, dar a fost una dintre acestea. Am dorit să construiesc un cartier de blocuri cu spaţii de relaxare şi un spaţiu comercial. Au venit mulţi care au dorit să investească. Am fost de acord să vând la preţul la care l-au oferit, dar nu ştiu de ce nu s-a putut concretiza nicio ofertă. Sper ca în maxim trei ani economia să îşi revină“, a spus omul de afaceri. Acesta evaluează proprietatea la 8 – 9 milioane de euro. „Până în spetembrie vom reuşi să eliberăm cea mai mare parte a terenului de moloz. Va rămâne doar hala din faţă care poate fi încă folosită. Sper să putem vinde atunci“, a completat Ariganello Pasqualino.

În faliment din 2005

Resial SA Alba Iulia este în procedură de faliment din anul 2005. Valoarea datoriilor a ajuns la suma de 50 milioane de lei (17 milioane de euro, raportat la piaţa valutară de atunci). Principalul creditor a fost în decursul procedurii de faliment Direcţia de Finanţe Publice Alba, care a revendicat 60 la sută din sumă, respectiv 26 milioane de lei. Reprezentanţii instituţiei au refuzat să ofere informaţii despre valoarea sumei recuperată în timpul procesului. Alţi bani au intrat în contul celorlalţi creditori importanţi; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, compania de stat Transgaz SA Mediaş şi foştii salariaţi ai fabricii.


Click pe foto pentru galerie foto cu ruinele Resial

Cert este că în decursul celor şase ani de procese nu s-a reuşit recuperarea integrală a datoriei totale. Este, totuşi, un caz fericit ca urmare a cumpărării activelor de către societatea Trustul de Construcţii Industriale, aparţinând lui Ariganello Pasqualino. Afacerea l-a adus, însă, pe acesta în faliment. Pentru că nu a putut valorifica activele cumpărate nu a mai putut plăti rata la banci, iar firmele sale au ajuns în insolvenţă.

Fabrică modernă

„Înainte de 1990, fabrica Refractara era cel mai mare producător de cărmizi refractare silico-aluminoase din România şi era una dintre cele mai moderne fabrici din Europa în acest domeniu. Lucrau aici 2.500 de oameni şi furniza 15 la sută din cărămizile utilizate de marile combinate siderurgice din ţară“, a spus economistul Cornel Suciu.

Potrivit acestuia, cauzele care au dus la falimentul fabricii sunt de două tipuri. „În primul rând este vorba despre calitatea foarte slabă a managementului de după 1989. Societatea a fost gestionată foarte prost şi, de cele mai multe ori, în interesul personal al conducerii. A existat şi acea politică de distrugere a economiei, ca să depindem aproape exclusiv de export. Acum sunt importate astfel de cărămizi din Turcia şi China“, a completat Cornel Suciu.

Cum a ajuns Resial în faliment

Evoluţia din ultimii 10 ani a fabricii Refractara este complicată şi are ramificaţii în cercuri politice înalte, din Bucureşti, de la începutul anilor 2000. În perioada respectivă, din Consiliul de administraţie al firmei din Alba Iulia au făcut parte şi fostul senator PSD Doru Ioan Tărăcilă şi fostul consilier al preşedintelui Ion Iliescu, Emil Cico Dumitrescu. În anul 2001 societatea din Alba Iulia a fost „încărcată“ artificial cu datorii de 30 milioane de lei ale acţionarului majoritar de la vremea respectivă, Caloni Serv Com SA Azuga (condusă de Constantin Samson), cea mai mare parte dintre acestea către Transgaz Mediaş. Între cele două societăţi a fost încheiat un contract, prin care Resial prelua datoriile acţionarului majoritar.

Fabrica din Alba Iulia era obligată, astfel, să plătească datorii de milioane de euro care nu îi aparţineau. Ingineriile financiare au făcut ca Refractara să intre, oficial, în faliment în anul 2005. Avea la vremea respectivă aproximativ 400 de salariaţi. În perioada 2009-2010, DGFP Alba şi AVAS au încercat să obţină de la judecătorul sindic atragerea răspunderii materiale a lui Doru Ioan Tărăcilă, Emil Cico Dumitrescu şi alţi membri ai consiliului de administraţie pentru datoriile societăţii, însă cererea a fost respinsă.

Fostul director, bun de plată

Singura persoană care a rămas să răspundă pentru unele deciziile luate în urmă cu 10 ani este fostul director al firmei, Vasile Popa. Prin sentinţă definitivă a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată la sfârşitul lunii iunie 2011, Vasile Popa trebuie să plătească în contul firmei suma de 820.115 lei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: