Efectul a 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru Alba Iulia: mai multe construcţii, record de creştere a populaţiei, o maşină la doi locuitori

Efectul a 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru Alba Iulia: mai multe construcţii, record de creştere a populaţiei, o maşină la doi locuitori

Cea mai mare parte a fondurilor europene au fost cheltuite pentru restaurarea Cetăţii Alba Carolina

Pentru Alba Iulia, cei 10 ani de când România este membră a Uniunii Europene a însemnat un parcurs mai mult decât pozitiv. Cel mai important aspect, care a influenţat decisiv evoluţia oraşului, a fost accesarea şi cheltuirea a peste 200 de milioane de euro din fonduri europene. Principalul efect a fost creşterea populaţiei cu peste 10.000 de persoane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Statisticile realizate la momentul marcării a 10 ani de când România este membră a Uniunii Europene indică, cel puţin pentru Alba Iulia, evoluţii pozitive din aproape toate punctele de vedere. A fost accesată şi cheltuită suma de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, din care aproape jumătate pentru restaurarea Cetăţii Vauban Alba Carolina. Monumentul istoric a devenit o atracţie turistică naţională şi internaţională. 

Principalul efect al dezvoltării oraşului este creşterea fără precedent a numărului locuitorilor. Alba Iulia a ajuns în prezent la numărul maxim de locuitori din întreaga sa existenţă: 74.000 persoane, cifră cu aproape 11.000 mai mare faţă de rezultatul oficial al recensământului din anul 2011 (63.536 locuitori). Oraşul a mai depăşit limita de 70.000 de locuitori doar în anul 1992, când locuiau în Alba Iulia puţin peste 71.000 de persoane.
 
”Cei peste 200 de milioane de euro absorbiţi în 8 ani de zile reprezintă mai mult de 2.500 de euro pe cap de locuitor. De asemenea, suma este de şase ori bugetul pe un an de zile şi de peste 20 de ori veniturile proprii ale primăriei care se cifrează la aproximativ 9 milioane de euro pe an. De la Alba Iulia pleacă la bugetul naţional 10 milioane de euro în fiecare an, reprezentând impozit pe forţa de muncă”, a spus city-managerul Nicolaie Moldovan la evenimentul ”Ups and downs”, organizat de Centrul ”Europe Direct” Alba Iulia.
 
Comparaţiile sunt pozitive şi în alte domenii care definesc conceptul de dezvoltare. Astfel, în 2016 au fost eliberate 946 de autorizaţii de construire, număr mai mult decât dublu faţă de anul 2006, când au fost semnate doar 400 de astfel de documente. De asemenea, Alba Iulia are acum 42 de unităţi de cazare (hoteluri, pensiuni, aparthotel), în condiţiile în care acum 10 ani existau aproape exclusiv hotelurile construite înainte de 1989. În 2016 au fost înregistrate 156.000 de cazări în aceste unităţi, în timp ce în 2007 cifra era de doar 32.000. De asemenea, în Alba Iulia există înregistrate oficial 32.000 de autovehicule, ceea ce ar indica, teoretic, o maşină la fiecare doi locuitori. Dintre acestea, 7.000 sunt înregistrate pe persoane juridice. 
 
Dezvoltarea oraşului a determinat şi creşterea notorietăţii Universităţii ”1 Decembrie 1918”. 200 de studenţi şi 90 de profesori studiază la alte universităţi din Europa prin programul Erasmus al Comisiei Europene. Procentul este de 5% din numărul total al studenţilor, cel mai mare din România, media naţională fiind de 1%. De asemenea, 150 de studenţi străini au venit la Alba Iulia să studieze prin acest program în anul universitar 2016 - 2017. Bugetul programului Erasmus pentru Universitatea din Alba Iulia în perioada 2015 - 2018 este de 1,5 milioane de euro.

Citiţi şi:


Satul necunoscut din Alba transformat în atracţie turistică: are stânci uriaşe, chei şi peşteri


Artistul care a dus folclorul românesc la Balul Operei din Viena. Povestea de viaţă a lui Liviu


Burz, românul care a plecat în lume cu 100 de mărci în buzunar


Aventura vieţii pentru un IT-ist român: Africa traversată pe bicicletă de la nord la sud, pe o distanţă de 11.000 de kilometri


„Doamna Adi“, învăţătoarea din Apuseni care predă, de 18 ani, simultan la patru clase: „Nu mi-am căutat împlinirea în a avea rezultate deosebite şi laude“


Ziarul britanic The Times a scris în 1785 despre Horea, conducătorul Răscoalei ţărăneşti: „Un desperado îndrăzneţ“


Peştera Dâmbău, grota din Apuseni unde se găseşte „laptele de munte“


Povestea constructorului din Sebeş pasionat de bucătărie: „După 10 ore pe şantier, schimb salopeta cu şorţul“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările