Drapelul de luptă al lui Avram Iancu, adus în „Capitala Ţării Moţilor“ cu fanfară. Steagul este considerat un fals
0
Un steag despre care se presupune că ar fi aparţinut unor luptători din subordinea lui Avram Iancu, în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost adus în oraşul Câmpeni din judeţul Alba în cadrul unei ceremonii fastuoase.
Peste 1.000 de oameni au participat joi, 31 martie, la o procesiune desfăşurată pe străzile oraşului Câmpeni din judeţul Alba, cu ocazia aducerii în "Capitala Ţării Moţilor" a unui drapel despre care se afirmă că ar fi fost stindardul de luptă al unei legiuni conduse de Avram Iancu în timpul Revoluţiei de la 1848.
Steagul aparţine omului de afaceri Adrian Thiess, cel care s-a aflat în fruntea adunării populare de joi. Drapelul a fost purtat în procesiune până la Muzeul ”Avram Iancu” din Câmpeni, considerat cartierul general al Legiuni ”Auraria Gemina”, cea care ar fi deţinut steagul de luptă. Ulterior, obiectul a fost depus într-o vitrină în piaţa din centrul oraşului în faţa statuii ecvestre a lui Avram Iancu. A avut loc o festivitate în cadrul căreia s-a intonat imnul României, s-au rostit de către un sobor de preoţi rugăciuni, iar mai multe oficialităţi au rostit discursuri despre patriotism, potrivit ziarulunirea.ro.
Proprietarul drapelului a mai spus ieri că intenţionează ca, în perioada următoare, să-l prezinte şi în alte localităţi din România şi de peste hotare cu scopul de a face cunoscută istoria României şi eroismul lui Avram Iancu.
Autenticitatea drapelului unui legiuni a lui Avram Iancu a fost puternic contestată de istorici şi de experţi. Aceştia consideră că este un fals flagrant şi că nu este altceva decât un "simlu prapor de biserică". „Există corpusuri de documente în care se spune clar că steagul românilor la 1948 avea culorile roşu, alb, albastru. Nu se pomeneşte de altceva. Părerea mea este că nu-i altceva decât un simplu prapor de biserică”, susţine istoricul Gelu Neamţu, citat de Monitorul de Cluj.
Drapelul i-a aparţinut lui Corneliu Vadim Tudor, care a încercat să-l scoată la licitaţie în 2013, cu preţul de pornire de 10.000 de euro. Colegul de partid al lui Vadim Tudor, Gheorghe Funar, a contestat dreptul „Tribunului“ de a-l scoate la vânzare, susţinând că steagul aparţine PRM, căruia i-a fost donat de către o persoană. Din cauza contestaţiei şi a scandalului iscat, Casa Artmark a decis să retragă obiectul din licitaţie.
Drapelul, despre care se presupune că ar data din 1848, a fost scos din nou la licitaţie în februarie 2016, cu preţul de pornire de 5.000 de euro. Funar n-a mai contestat dreptul urmaşilor lui Vadim de a vinde drapelul, iar obiectul a fost achiziţionat de omul de afaceri Adrian Thiess cu preţul de 105.000 euro, în cadrul unei licitaţii la care au mai luat parte mai multe persoane, printre care şi Gigi Becali.
Se încarcă comentariile...
