DOCUMENT Rubrica „Ştiaţi că?“ la 1800, în primul ziar în limba română din Alba
0
Fiecare ediţia a primului ziar în limba română din judeţul Alba, editat de Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma din Blaj, avea şi o rubrică de sfaturi utile, similară cu ce avem astăzi la „Ştiaţi că?“ .
Săptămânalul „Unirea“ din Blaj a apărut în 3 ianuarie 1891. Fiecare ediţie avea un subtitlu: „foaie bisericească-politică”, iar pe ultima pagină o rubrică, similară cu ceea ce apare în ziarele de astăzi la Sfaturi utile, or Ştiaţi că?
Vă prezentăm mai jos câteva dintre sfaturile scrise în publicaţia Bisericii Greco-catolice din Blaj, în urmă cu peste 100 de ani:
„Cum să desinfecţionămu aerulu din chilii? Pre o lingură de fieru punemu puţinu jaru, eră pre jaru presărămu sare de salicilu. Fumulu, ce se va produce în chipulu acesta, va desinfecţiona aerulu din chilii cu desevârşire“
„Contra ruginirii fierului si a oţielului se pote intrebuintia cu succesu o amalgama compusa din parti egale de cera si oleu de terpentinu care se solvescu la olalta. Cu mestecatura acesta se unge foarte finu fierulu ori otielulu, ce voimu a-l scuti de rugina, si apoi se sterge cu o bucata de pânza uscata. Deca metalu e deja ruginitu inainte dea se unge, trebue curatîtu de rugina cu ajutoriulu hârtiei de lustruitu (Glaspapier)“
„Negrela cea mai bună se pregateşce astu felu.Să sfarmă 4 grame de anilină negră, se amesteca apoi cu 60 de picaturi de acidu clorydricu concentratu şi cu 20 de grame de spirtu. Licuidulu, ce-lu căpătămu, albastruiu. Acesta se pune în unu vasu, care să cuprindă 100 de grame de apă, în care se topise înainte 6 grame de gumi arabicu. Acestă negrelă şi-o pote lesne pregăti fie cine; e forte bună, nu strică peniţele de feru si resiste aceloru minerale“.
„Oleandrulu se pote vindeca de insecte mai uşoru aşa, că se face intr-o gropa tina(mocirlă) de lutu, şi se moie bine în aceea oleandrulu aşa, câtu fieşce care frundă să fie obdusă cu tină. După ce se va fi uscatu, se spală.“
„Grădina de legume. Între diferiţii rami ai grădinăritului, legumaritulu este unulu dintre cei mai proventuosi, caci ne rebonifica tota ostenela si ne reintoarce mai iute si mai securu tote spesele, ce amu avutu. Din venitulu unei gradini de legume, bine arangiate si cultivate in modu rationalu, deca acesta se afla in unu orasu seau aproape de acesta, si deca are o estensiune, numai de ½ jugeru, pote trai cum se cade o familia. E prea naturalu cumca gradina trebue lucrata bine, ca asia în decursulu unui anu, acelaşi locu se ne produca cel puţinu de doue ori. Grădinarii dicu că în gradina de legume nici unu petecu de locu nu are să stea nici 24 de ore nefolositu. Se înţelege că spre acesta se recere multa diliginţă si o imparţire raţionala. Dar şi altcum gradinele de legume ne aducu unu venitu frumoase, numai se alegemu bine legumele, care au mai mare trecere, adeca se ne conformamu referinţeloru locale“.
„Nutrirea viteloru cu luţernă verde de multe ori este impreunată cu pericule, crepându vitele, care mâncă luţernă în cuantu prea mare. Spre încunjurarea periculului este consultu a cosi luţerna cu 16-24 ore înainte de a o da viteloru. La începutu cam o septămână, până ce se dedau vitele cu luţerna, să se mestece cu ceva nutreţu uscatu. Pre timpu ploiosu tot-deuna sa se scuture luţerna, şi înainte de nutrirea cu luţernă să se adepe vitele. Obsevându regulele acestea vitele nu se vor bolnăvi de luţernă. Dacă din nebăgare de samă s-a umflatu vre-o vită, mâncându luţernă, să se împungă fără amânare.“
„Scutirea albineloru contra frigului. Albinele sunt animale gingaşe. Ele ca să potă trăi preste iernă, au lipsă de o căldură de cel puţinu 16 grade. În temperatura de 8 R albinele pieru. Căldura recerută şi-o producu albinele înse-şi şi se silescu a o conserva în celulele de faguru. Ca acestă căldură să nu se împrăştie, economul trebuie să astupe încă de cu tomnă tote găurile coşniţei cu albine, era partea gola a coşniţei să o umple cu muşchi uscaţi. Mai departe să ferească albinele şi de venturi reci, căci ele au lipsă peste iarnă de linişte şi de un locu uscatu şi căldurosu. A da albineloru în decursulu iernei de mâncare şi a le adăpa preste totu nu e de lipsă. Primăvara nu trebue lăsate albinele prea de timpuriu din coşniţe de orece punendu-se pre pământelu încă rece, multe pieru“.
„Scalda de ţerână a găineloru. Ierna cându ninge ori plouă, şi când pământelu e coperitu de neuă ori plinu de tină, găinele stau mai multu sub coperişu. În acestu timpu, diferitele parasite, ce traiesc pe corpulu găineloru, se înmulţescu în modu înspăimântătoriu şi le slăbescu, precându vara mişcându-se galiţele liberu şi scăldându-se în ţerână ori nisipu suntu mai scutite de parasite, de orece împreună cu ţerâna ce o scutură gîina de pe sine, cadu şi parasitele. De unde economele să se îngrigească, ca găinele loru să aibă şi preste iernă scalda de lipsă“.
Apărută în 1891 ca ca un ziar al conştiinţei naţionale româneşti, publicaţia Bisericii Greco-Catolice din Blaj a pregătit spiritual, moral Unirea naţiunii ce avea să vină la 1918.
La Arhivele Naţionale Alba pot fi cercetate aproape 40 de numere diferite din ziarul „Unirea” de la Blaj, inclusiv numărul aniversar, la împlinirea a 50 de ani de la apariţia ziarului (28 decembrie 1940), dar şi ultimul număr (24 martie 1945). Săptămânalul nu a fost văzut cu ochi buni de comunişti, care l-au desfiinţat în martie 1945. O publicaţie cu acelaşi nume a apărut la Alba Iulia în 1967, editată de Comitetul Judeţean al PCR Alba şi al Consiliului Popular Judeţean. (Articol scris de NICU NEAG)
Se încarcă comentariile...
