DOCUMENT De ce nu erau primite ţigăncile la o şcoală greco-catolică din Alba la începutul anilor 1900

DOCUMENT De ce nu erau primite ţigăncile la o şcoală greco-catolică din Alba la începutul anilor 1900

De cele mai multe ori motivele pentru care nu frecventează şcoala ţin chiar de ei. FOTO Getty Images/Guliver

Motivul pentru care fetele ce proveneau din familiile de ţigani nu erau acceptate la Şcola greco-catolică din oraşul Teiuş, judeţul Alba, apare într-un document deţinut de Arhivele Naţionale Alba.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit documentului citat,  şedinţa senatului scolastic al Şcolii de fete din Teiuş a avut loc în 14 noiembrie 1909, sub preşedinţia parohului Petru Suciu.

Punctul central al discuţiilor l-a reprezentat un ordin care făcea referire la fetele ce proveneau din familii de ţigani, cu vârste între 9-12 ani.  „Pertractarea scriptei not<ariatului> cercual nru. 1468-909 în care ne încunoşciunţiază că în urma ordinului of<iciului> protopretorial din locu nru. 2591-909 – să înscriu la şcoala noastră copilele de ţigan dela 9-12 ani.“, se spune în ordinul menţionat.

„Fetele nu corespund higienic“

Când vine vorba de decizia luată în această şedinţă, aflăm tot din documentul citat că existau două motive clare pentru care nu puteau fi admise la şcoală. În primul rând, foarte puţine figurau pe listele enoriaşilor greco-catolici, iar în al doilea rând erau „certate“ cu igiena personală. Textual hotărârea Senatului şcolar spune aşa: „decide unanim că deore<ce> foarte puţine dintre copilele amintite sunt de conf<esiune> gr.cat şi şi acestea din punct de vedere higienic nu corespund pentru a putea fi instruate în aceeaşi sală cu celelalte eleve deocamdată să nu se înscrie la şcoala noastră copilele amintite şi să se comunice această decisiune Prea Veneratului Consistoriu“.

Doi din zece copii nu merg la şcoală

Ne putem întreba cât de mult s-au schimbat lucrurile după mai bine de 100 de ani de la decizia luată la Teiuş. Nici în ziua de azi, şcoala nu este prioritatea numărul unu în familiile de ţigani. Motivele pentru care copiii nu merg la şcoală ţin chiar de ei. Legile lor încă nu se potrivesc cu legile generale ale societăţii. Fetele încă se mărită la 12-13 ani şi au copii, când colegele lor încep să înveţe fizica şi chimia. Un studiu al Fundaţiei Soros de anul trecut,  „Situaţia romilor în România", arată că doi din zece copii din familii de ţigani  nu merg la şcoală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare, iar 25 la sută dintre adulţii de peste 16 ani declară că nu ştiu să scrie şi să citească.

„Femeile sunt într-o mai mare măsură afectate de analfabetism, existând o diferenţă de 10 la sută între ele şi bărbaţi în ceea ce priveşte capacitatea declarată de a scrie şi a citi. Grupa de vârstă cu cele mai multe persoane care declară că nu ştiu să scrie şi să citească sunt cei între 25 şi 34 de ani (29 la sută), urmaţi de cei între 35 şi 44 de ani (23 la sută). 70 la sută dintre cei care declară că nu ştiu să scrie şi să citească provin din mediul rural", rezultă din studiu. De altfel, 23 la sută din populaţia cuprinsă în studiu nu au absolvit nicio şcoală, 26 la sută au terminat primele patru clase şi 34 la sută doar gimnaziul.

Pentru ţigani, copiii sunt întruchiparea purităţii absolute, susţin Delia Grigore şi Gheorghe Sarău, în „Istorie şi tradiţii rrome”. Fraţii se cresc unul pe celălalt, fetele se ocupă, de la doar 5-6 ani, de treburile gospodăreşti, iar băieţii învaţă, de la 7-8 ani, diferite meserii şi participă la adunările bărbaţilor. Unul dintre principiile care stă la baza educaţiei copiilor rromi se leagă de faptul că aceştia sunt consideraţi „adulţi în miniatură”.

În ultima perioadă sunt tot mai multe ONG-uri finanţate din diverse surse care susţin că luptă pentru drepturile romilor. În realitate, multe sunt organizaţii cu sediul într-un calculator. De multe ori existenţa şi banii încasaţi sunt justificate prin vânarea din presă a unor cuvinte precum „ţigan“, urmată de strigătul  „discriminare!”. Până la urmă, e mult mai simplu să te cerţi cu cineva că a spus „ţigan“ în loc de „rrom“,  decât să convingi un bulibaşă să renunţe la nunta copilei care nu a ajuns la vârsta majoratului. (Articol scris de NICU NEAG).

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările