Dispută cu miză de 7 milioane de lei pentru impozitele datorate de fabrica de formaldehidă Kronochem Sebeş. Cum s-a rezolvat litigiul

Dispută cu miză de 7 milioane de lei pentru impozitele datorate de fabrica de formaldehidă Kronochem Sebeş. Cum s-a rezolvat litigiul

Platforma industrială Kronospan Sebeş

Societatea Kronochem Sebeş SRL, care gestionează divizia chimică a companiei Kronospan Sebeş SA, se judecă cu Primăria municipiului Sebeş pentru plata unor impozite de circa 7 milioane de lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În prezent, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia se află în derulare două procese, unul prin care Kronochem solicită anularea unui act administrativ prin care s-a stabilit că firma privată trebuie să achite impozite în valoare de aproximativ 4 milioane de lei pentru perioada 2014 – 2018. Al doilea proces, deschis în 2019, vizează suspendarea unei notificări de impunere prin care Kronochem ar trebui să achite în acest an la bugetul local suma de 3 milioane de lei.
 
Disputa juridică între cele două părţi datează din 2016, când Primăria Sebeş a emis o decizie de impunere prin care s-a recalculat suma pe care societatea trebuie să o plătească în contul eliberării autorizaţiei de construire emisă pentru construcţia noii fabrici de formaldehidă. S-a solicitat plata sumei de 594.031 lei, reprezentând ”diferenţă rezultată în urma regularizării autorizaţiei de construire” şi a sumei de 166.328 lei, reprezentând majorări de întârziere. Kronochem a pierdut, definitv, procesul respectiv iar instanţa a stabilit, tot cu această ocazie, că respectiva construcţie nu este o instalaţie, aşa cum susţineau reprezentanţii firmei, ci o construcţie, caz în care se încadrează la altă categorie de impozitare. 
 
”Atâta timp cât conductele şi echipamentele tehnologice specifice industriei chimice, folosite pentru realizarea obiectivului «Construire instalaţie pentru producerea formaldehidei» sunt fixate în pământ prin fundaţii de beton, nefiind amplasate într-o construcţie, nu se poate considera că acestea fac parte din categoria utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice industriale, despre care face vorbire art. 42 alin.4 din Ordinul nr. 839/2009 şi care sunt exceptate de la calculul taxei de autorizare construire. Dimpotrivă, raportat la descrierea întregii construcţii din memoriul de arhitectură, instanţa a stabilit ca fiind fără echivoc faptul că, în realitate, instalaţia în sine de producere a formaldehidei reprezintă o structură fixată în pământ, în sensul art. 141 alin. 2 lit. f pct. 2 Cod fiscal, astfel că se poate considera că împreună cu scheletul metalic de susţinere, formează o constructive. 
 
 
Prin urmare, instanţa a conchis că reclamanta datorează taxa în discuţie, prin raportare la întreaga valoare a investiţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 alin. 1 din acelaşi ordin, coroborate cu art. 267 alin. 8 Cod fiscal, potrivit cărora taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru orice altă construcţie decât cele prevăzute în alt alineat al prezentului articol este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv instalaţiile aferente”, se precizează în motivarea deciziei definitive a intanţei de judecată din 9 iunie 2017. Mai departe, se pecizează faptul că imobilul autorizat ”constituie un concept arhitectonic autonom, unitar, neputând fi disociată din punct de vedere al componentelor sale în schelet metalic de susţinere şi echipamente fixate asupra acestuia, astfel că acestea din urmă nu pot fi extrase din structura clădirii-instalaţie pentru a putea fi apreciate distinct ca având statut de utilaje cu existenţă materială şi funcţionalitate distinctă”.

Kronochem a precizat că ”instalaţiile tehnologice pentru producerea formaldehidei sunt bunuri mobile care pot fi demontate şi mutate în altă fabrică şi ca atare nu reprezintă lucrări fixate în pământ cu caracter permanent şi nici nu sunt încorporate cu caracter permanent în fundaţiile de beton, iar după cum rezultă din doctrina de specialitate calificarea de bun imobil este condiţionată de caracterul permanent al fixităţii sau al încorporării lor atât în cazul construcţiilor cât şi al altor lucrări”. 
 
Plecând de la această decizie, Curtea de Conturi a obligat Primăria Sebeş să calculeze impozitele pentru fabrica de formaldehidă ca pentru orice construcţie, raportat la valoarea de investiţie de 61.552.517 lei. ”Astfel, după cum rezultă din conţinutul Deciziei de impunere nr. 1718/26.11.2015 şi al Deciziei  nr. 1719/26.11.2015 referitoare la obligaţiile de plată accesorii, motivând în fapt măsurile dispuse, pârâţii au menţionat că valoarea reală a obiectivului pentru care a fost emisă Autorizaţia de construire nr. 50/21.03.2013, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru obiectivul «Construire instalaţie pentru producerea formaldehidei - 100%, capacitate 60.000 T/an», nu este cea declarată de către reclamantă de 2.149.321,21 lei, ci cea constatată de Camera de Conturi Alba în sumă de 61.552.517,75 lei, valoare rezultată din Raportul de inspecţie fiscală parţială nr. 20/17.07.2012 întocmit de Activitatea de Inspecţie Fiscală din cadrul DGFP Alba şi adresa nr. 193/07.04.2015 emisă de reclamantă”, se mai precizează în hotărârea instanţei din iunie 2017.
 
 
În 2018, Primăria Sebeş a trebuit să calculeze şi să impună plata impozitelor aferente construcţiei pentru întreaga perioadă de la momentul la care a fost semnat procesul verbal de recepţie. Astfel, a rezultat o sumă de aproxiamtiv 4 milioane de lei. Actul administrativ a fost contestat în instanţă de Kronochem Sebeş, societatea solicitând anularea acestuia. Dosarul se află în faza realizării unei expertize, la Curtea de Apel Alba Iulia. Al doilea proces a fost înregistrat în 1 aprilie 2019, la aceeaşi instanţă şi vizează suspendare a executării actului administrativ prin care s-a impus societăţii să plătească suma de 3 milioane de lei în contul impozitului datorat în anul 2019.
 
Kronochem administrează fabrica de formaldehidă, pusă în fiuncţiune în 2015 pe platforma industrială din Sebeş, aflată de mai mulţi ani în centrul unui scandal public privind acuzaţii de poluare. Reprezentanţii societăţii au respins tot timpul afirmaţiile localnicilor susţinând că emisiile fabricii se încadrează în limitele legale. În absenţa unor măsurători independente, suspiciunile locuitorilor din Sebeş privind poluarea rămân valabile. Kronospan este o companie înfiinţată în Austria, dar acţionarul majoritar, cu peste 99% din titluri, este Kronospan Holding Limited, înregistrată în Cipru. La Sebeş funcţionează, pe acceaşi platformă, trei societăţi: Kronospan Sepal SA, Kronospan Sebeş SA şi Kronochem Sebeş SRL. Se produc aici plăci PAL şi MDF, iar formaldehida produsă de Kronochem este un produs necesar în fabricarea acestora.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: