Directorul Palatului Copiilor din Alba Iulia şi-a lansat al 11-lea volum de poezii în prezenţa „celui mai talentat român“, mentalistul Cristian Gog

Volumul „Inventar la viaţă“ semnat de Dumitru Mălin include 100 de poezii. Poetul a debutat în 1982, cu „Zodia mărturisirii“.

Volumul „Inventar la viaţă“ a fost lansat vineri seara, la Sala de bal de la Alba Mall. Cartea a fost prezentată de Diana Câmpan, cadru didactic la Universitatea „1 Decembrie 1918“. Ilustraţia volumului a fost realizată de Ramona Popa, iar portretul autorului de Romi Adam.

Participanţii la lansare au primit volumul gratuit, cu autograful autorului. Cartea  a văzut lumina tiparului cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean. La eveniment a fost prezent şi „cel mai talentat român”, mentalistul Cristian Gog, nepotul autorului, care a reuşit să „farmece” publicul cu câteva scamatorii.

11 volume de poezii

Dumitru Mălin este catalogat de critica literară ca un scriitor exigent cu sine, care se afirmă în direcţia unei lirici romantice, într-un vers capabil să exprime într-un mod original melancolia amurgului. Poetul a debutat în 1982,  cu „Zodia mărturisirii“. Doctor în filologie, cu teza „O ipostază a expresionismului poetic transilvănean: V.Copilu Cheatră“, Dumitru Mălin a  fost, pe rând, profesor de franceză, director al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga“, inspector  în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, iar acum  este director al Palatului Copiilor din Alba Iulia.

Redăm mai jos una dintre cele 100 de poezii din ultimul volum semnat Dumitru Mălin, „ În opinci de 4 stele“. Versurile ne trimit la copilăria autorului, în satul Muncelu, de lângă Baia de Arieş. (Articol scris de NICU NEAG)

„Eu am început la lampă
Să citesc şi la petrol
M-am acoperit cu cergă
Şi m-am încălzit cu ţol
Îmbrăcat până-ntr-a 7-a
În pănură şi-n opinci
Am ştiut târziu ce-s blugii
Pe la ani vreo 25
Mi-am trecut copilăria
Şi adolescenţa toată
Cu Joiana şi cu Băla
Între câmpuri şi poiată
Mă tundeau pe străzi şi-n clasă
Unde vrei unde nu vrei
Purtam roşia cravată
Nu tu piercing şi cercei
Şi-am fost tânăr de nădejde
Apoi membru de partid
Tocmai când la tinereţe
Dădeam uşa s-o inchid
Nu mi-au dat părinţii scuter
Nici bolizi de mii de lei
Cum îi vezi acum pe „mucea“
Şi pe ele şi pe ei
Oh dar unde-i acea vreme
Doar o viaţă să mai fiu
În opinci de patru stele
Şi pe camp până târziu
Să n-am casa nici maşină
Nici să fiu director-iată
Numai zilele acelea
De s-ar mai întoarce-o dată“.