Dilema unui judecător care a hotărât pedeapsa pentru o crimă: premeditare, provocare sau conflict spontan. Motivarea deciziei de la Tribunalul Alba

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bărbatul acuzat de omor a primit 13 ani de închisoare
Bărbatul acuzat de omor a primit 13 ani de închisoare

Motivarea hotărârii Tribunalului Alba prin care autorul unui omor săvârşit anul trecut la Sebeş a fost condamnat la 13 ani de închisoare arată decizia judecătorului de a lua în considerare doar susţinerile Parchetului. Pedeapsa a fost aplicată pentru crimă, prin reducerea cu o treime datorită recunoaşterii de către inculpat a faptei.

Tribunalul Alba a finalizat motivarea deciziei prin care a pronunţat o condamnare de 13 ani de închisoare pentru inculpatul Stancu Valer (37 de ani), autorul crimei din parcarea unui local din Sebeş. 

Judecătorul a respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei şi a decis să judece pe baza rechizitoriului întocmit de Parchet: omor cu recunoaşterea faptei. În aceste condiţii, a rezultat o condamnare relativ blândă pentru o crimă care a şocat comunitatea locală. Victima acestuia, Bercuciu Adrian (32 ani) a decedat după ce a fost înjunghiat în inimă, în urma unui conflict ce a avut loc între cei doi în data de 12 mai 2018. 

Decizia instanţei de fond a fost contestată atât de părţile civile, cât şi de autorul crimei, dosarul urmând să ajungă la Curtea de Apel. Pe lângă condamnarea la închisoare, inculpatul ar urma să plătească daune morale şi materiale în valoare de 83.500 lei. Magistratul a explicat în conţinutul sentinţiei de ce a respins ”premeditarea” faptei, solicitată de rudele victimei, respectiv ”provocarea” infracţiunii, solicitată de autorul omorului.

”Din relatările martorilor oculari rezultă că cei doi s-au întâlnit întâmplător, victima fiind cel care l- a abordat pe inculpat la discuţii, venind lângă maşina acestuia, iar după discuţii contradictorii victima i-a propus inculpatului să se bată unul cu altul. Ori, dacă inculpatul ar fi premedita fapta, lucrurile ar fi stat invers. Comiterea unei infracţiuni de omor în public, în parcarea unui local, nu se încadrează tiparului de comitere cu premeditare a infracţiunii care presupune alegerea timpului, locului, modului precum şi executarea unor acţiuni, astfel încât să se producă urmarea dorită şi se împiedice descoperirea faptei. Instanţa conchide că incidentul dintre părţi a fost unul spontan, întâlnirea dintre cei doi nu a fost planificată de inculpat, iar agresiunile s-au produs după ce, în prealabil, cei doi s-au certat, adresându-şi cuvinte injurioase, victima fiind cel care a venit înspre maşina inculpatului, l-a abordat la discuţii şi i-a propus să se bată «în parte,». Lovitura cu cuţitul a fost aplicată de inculpat când era căzut la pământ, iar victima se afla peste el şi îi aplica lovituri cu pumnii”, se precizează în document.

Reglări de conturi între victimă şi agresor

În legătură cu o posibilă ”provocare” a faptei, magistratul afirmă că din probele care au fost administrate cu privire la derularea incidentului nu rezultă că acţiunile victimei au fost de natură să îi provoace inculpatului o puternică temere care să justifice riposta acestuia în sensul de a-i înfige cuţitul în piept. ”Este adevărat că victima este cea care l-a abordat la discuţii pe inculpat şi că după discuţii contradictorii, tot victima a fost cea care i-a propus să se bată «în parte», aceasta însemnând o bătaie între doi bărbaţi pentru reglarea unor situaţii. Însă nu i-a propus să se omoare reciproc sau să folosească obiecte apte sa producă decesul. Victima nu avea cuţit sau alt corp contondent asupra sa astfel ca inculpatul să se teamă pentru viaţa sa şi să riposteze prin înfigerea cuţitului în pieptul victimei. Analizând proporţionalitatea ripostei cu atacul rezultă că inculpatul a ripostat disproporţionat, nefiind justificată de o temere puternică acţiunea sa de a-i aplica victimei în piept o lovitură cu cuţitul, respectiv într-o zonă susceptibilă de a provoca lezarea gravă a unor organe vitale, chiar dacă victima l-a lovit cu pumnul anterior. La analizarea acestei situaţii se are în vedere şi faptul că, anterior, cei doi erau într-o stare de tensiune, transmiţându-şi reciproc mesaje prin cunoscuţi care însă nu pot fi situate nici în contextul unei premeditări a faptei, dar nici în contextul unei provocări din partea victimei care să atenueze săvârşirea infracţiunii de omor comisă de inculpat”, se afirmă în motivare. 

În concluzie, instanţa a aplicat o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege, care, redusă cu o treime pentru că inculpatul a recunoscut fapta, înseamnă 13 ani de închisoare. ”S-a avut în vedere ca fapta a fost comisă într-o perioadă de creştere a infracţiunilor de omor comise cu violenţă la nivel naţional, săvârşite în locuri publice, pentru reglări de divergenţe, situaţie ce a indus o stare de nesiguranţă în rândul opiniei publice, ori organele judiciare au menirea să protejeze viaţa cetăţenilor şi să prevină asemenea fapte, inclusiv prin aplicarea unor pedepse proporţional dozate în raport de impactul social produs prin infracţiune”, a concluzionat judecătorul de la Tribunalul Alba.

Familia a cerut daune materiale şi morale de peste 300.000 de euro. Aceştia au solicitat în calitate de succesori ai victimei decedate (mamă, fraţi şi surori) să fie obligat inculpatul la 30.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare, 200.000 euro pentru mama victimei – partea civilă şi câte 100.000 euro pentru fraţii şi surorile victimei. ”În motivarea cererii lor au arătat în esenţă că în familia lor au existat relaţii emoţionale puternice între fraţi şi în raport cu mama, iar decesul victimei le-a afectat în mod iremediabil viaţa, suferind un şoc la aflarea decesului subit al victimei. Se descrie durerea mamei care şi-a condus fiul pe ultimul drum, care plânge zilnic din acest motiv, precum şi durerea fraţilor care nu l-au mai văzut pe victimă în viaţă. Se arată că victima era un sprijin important al familiei sale, arătându-se definiţia prejudiciului de ricoşeu, precum şi faptul că daunele morale nu au legătură cu nivelul economic al celui care le solicită sau cu cel al victimei decedate”, se mai arată în motivarea instanţei. Judecătorii au decis ca Stancu să plătească daune de peste 80.000 de lei

Citiţi şi:

 

Celebră fabrică comunistă din Alba Iulia, vândută unui investitor din Spania după 4 ani de la faliment. Legătura cu Palatul Parlamentului şi Banca Naţională

 

„Săgeata“ unor escroci care înşelau prin metoda „premiul“, condamnată la închisoare. Cum procedau infractorii pentru a stoarce bani de la victime

 

Cum se poate scădea drastic consumul de carburant la maşină. Lista de măsuri banale, aflate la îndemâna oricărui şofer

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite