De ce au fost achitaţi inculpaţii din lotul „Borsec – Primăria Sebeş“. Vezi ce discuţii au interceptat procurorii

Achitarea definitivă a lotului de 18 persoane în dosarul „Romaqua Borsec” are la bază faptul că faptele imputate de procurorii DNA nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată în 2007. Printre inculpaţi s-au aflat senatorul Nicolae Dobra, primarul Alexandru Dăncilă şi viceprimarul Adrian Bogdan. 

Restul persoanelor judecate sunt foşti şi actuali consilieri locali precum şi un expert judiciar: Ionel Cîrcoană, Constantin Ispir, Vasile Buliga, Nicolae Şerbănescu, Jean Ionescu, Gheorghe Suciu, Petru Stoica, Paraschiva Nistor, Maria Făgăraş, Romi Petru Dragosin, Nicolae Oliviu Bobar, Ioan Bădilă, Ioan Rodean şi evaluatorul Marian Creţiu. Dintre aceştia, Ispir, Nistor şi Rodean sunt şi în prezent consilieri locali la Sebeş, iar Romi Dragosin este consilier judeţean. Sentinţa definitivă a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie, luni, 5 noiembrie 2012. Completul de 5 judecători ai ÎCCJ a menţinut sentinţa pronunţată în martie 2011 de instanţa de fond, astfel încât motivarea de atunci a achitării rămâne valabilă.

Ceea ce s-a imputat persoanelor trimise în judecată inculpaţilor este vânzarea la un preţ inferior valorii reale, a terenului în suprafaţă de 243.923 metri pătraţi, situat administrativ în municipiul Sebeş, în scopul procurării unui avantaj patrimonial necuvenit cumpărătorului SC Romaqua Group SA Borsec şi cu consecinţa prejudicierii municipiului Sebeş cu suma de 3.280.772 euro. Investiţia Romaqua Group la Sebeş a depăşit, în final, 100 de milioane de euro.

Principalele precizări din motivarea judecătorilor:

Concluzionând, din toate mijloacele de probă rezultă că terenul de aproximativ 24 de hectare ce a făcut obiectul vânzării către SC Romaqua Group SA Borsec era în realitate o păşune adiacentă localităţii rurale Lancrăm, care din punct de vedere administrativ făcea parte din municipiul Sebeş, neavând însă regim intravilan, acesta fiind dobândit abia în urma unor formalităţi efectuate ulterior vânzării.

Faţă de cele expuse anterior, este evident faptul că punctul de plecare al experţilor numiţi în faza de urmărire penală a fost unul eronat, căci Lancrăm nu este un oraş mic, ci o localitate rurală, ceea ce înseamnă că şi valoarea de bază a terenului supus evaluării nu este cea de 9,15 lei/mp.

Curtea reţine că valoarea de bază a terenului utilizată ca punct de plecare pentru evaluarea terenului potrivit metodei comparaţiei prin bonitare este de cea de 7,30 lei/mp, utilizată de expertul Trifan în prima expertiză efectuată în cursul urmăririi penale (şi înlăturată de procuror). În consecinţă, Curtea îşi însuşeşte ca fiind corecte atât valoarea de bază de 7,30 lei/mp precum şi valorile celorlalţi coieficienţi, rezultând astfel o valoare a terenului în litigiu de 5.003.605 lei, adică 1.458.777 euro, ceea ce înseamnă 5,98 euro/mp (fără TVA). Având în vedere toate cele expuse anterior, Curtea constată că preţul de pornire stabilit pentru licitaţia din 31.01.2007 de 6 euro/mp a fost unul corespunzător.

Curtea reţine că în speţă a fost vorba despre o vânzare condiţionată, întrucât cumpărătorului i s-a impus nu doar realizarea unei investiţii pe terenul achiziţionat, ci o anumită valoare a acesteia (15 milioane de euro), precum şi un interval de timp în care ea trebuia finalizată (18 luni de la data încheierii contractului în formă autentică).

Respectiva tranzacţie a fost rezultatul unei proceduri de licitaţie publică, ceea ce înseamnă că la aceasta a putut participa în mod liber orice competitor al SC Romaqua Group SA Borsec din domeniul să de activitate potrivit codului CAEN înscris în caietul de sarcini, fiind astfel incert atât câştigătorul, cât şi preţul de adjudecare. De aceea, împrejurarea că la licitaţie s-a mai înscris doar o singură societate, iar preţul de vânzare a fost foarte apropiat faţă de preţul de pornire, nu pot reprezenta argumente în favoarea ideii că în fapt procedura de licitaţie a fost una frauduloasă, cu un câştigător dinainte stabilit şi nu justifică presupusa conivenţă infracţională imputată inculpaţilor. 

Vînzarea la licitaţie publică a terenului în litigiu iniţiată de către primarul municipiului Sebeş şi aprobată de consilierii locali a urmărit atragerea unei investiţii importante şi profitabile pe termen mediu şi lung pentru comunitatea locală, atât prin prisma locurilor de muncă noui create, cât şi a diferitelor taxe pe care societatea investitoare avea să le plătească, care venituri ale bugetului local.

Că aşa stau lucrurile, o dovedesc în primul rând procesele verbale şi stenogramele şedinţelor de consiliu în care s-a dezbătut vânzarea terenului, precum şi transcrierile convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi, după încheierea tranzacţiei, pe parcursul cercetărilor penale.

Toate mijloacele de probă dovedesc faptul că inculpaţii nu au urmărit un scop ilicit, ci interesul comunităţii pe care o reprezentau, vâzând în investiţia SC Romaqua Group SA Borsec o oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă şi de suplimentarea veniturilor bugetului local, sub forma taxelor şi impozitelor datorate în viitor de investitor.

Este de remarcat că decizia de a nu amâna sine die problema vâzării terenului, în perspectiva unei iluzorii creşteri de preţuri odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, s-a dovedit a fi inspirată şi prin prisma crizei economice ce a urmat începând cu anul 2008, care s-a manifestat inclusiv prin prăbuşirea pieţei imobiliare. Într-un asemenea context nefavorabil, este puţin probabil nu doar că s-ar fi putut obţine o valoare de tranzacţionare mai mare, ci însăşi înstrăinarea terenului în litigiu.

Interceptări realizate în dosar

La dosar au fost depuse transcrierile mai multor convorbiri telefonice. Cea mai interesantă este cea în care fostul consilier local Romi Dragosin discută cu o doamnă despre primarul Alexandru Dăncilă.

 „Că tot o zis ăia că o luat de la Kronospan. Vezi de treabă, că doar o fost contra Kronospanului. Sau de la nu ştiu ce, ăia cu Borsecul. N-o luat de la nimenea, domle, că ăsta-i fricos, de i-i frică şi de umbra lui, că aia mă enervează”, a spus Romi Dragosin.