De ce a fost achitat pentru infracţiuni la legea cec-ului „ţeparul“ anului în Alba
0
„Ţeparul“ anului 2011 în Alba, Dorel Vîrciu din Zlatna, care a reuşit să vândă două pietre cu 290.000 de lei ca aur, a fost achitat într-un dosar pentru înşelăciune cu file cec. Bărbatul a primit 6 luni de închisoare cu suspendare la Judecătoria Alba Iulia, dar a câştigat procesul la Curtea de Apel.
În perioada august – octombrie 2009, în calitate de administrator al SC Dortur Lemn SRL, în vederea garantării efectuării plăţii pentru bunurile achiziţionate de către societate a procedat la emiterea către furnizori a unor file cec care nu erau completate la toate rubricile esenţiale (data emiterii, cuantumul sumei), instrumente de plată care erau ulterior completate de către furnizori şi introduse la plată, acestea fiind însă refuzate din motivul lipsei de disponibil. S-au emis de către Dorel Vîrciu un număr de 9 file cec.
Principalele precizări din motivarea Curţii de Apel:
Curtea verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, precum şi din oficiu în raport de exigenţele art. 385/6 alin. 3 CPP constată recursul fondat pentru următoarele considerente: Curtea constată că jurisdicţia inferioară a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii atunci când a pronunţat hotărârea de condamnare a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 constând în emiterea unui cec cu data falsa sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale arătate de alineatele 1, 2, 3 şi 5 al art. 1 şi art. 11.
Se reţine împrejurarea că, în perioada august – octombrie 2009, inculpatul, în calitate de administrator al SC D.L. SRL şi în vederea garantării efectuării plăţii pentru bunurile achiziţionate de către societate, a procedat la emiterea către furnizori a unor file cec care nu erau completate la toate rubricile esenţiale (data emiterii, cuantumul sumei), instrumente de plată care erau ulterior completate de către furnizori şi introduse la plată, acestea fiind însă refuzate din motivul lipsei de disponibil.
Curtea reţine că, în contextul în care fila cec a purtat semnătura trăgătorului, a fost emisă în mod legal şi suntem în prezenţa unui cec în instrument de plată legal, emis în conformitate cu Normele-cadru nr. 7 din martie 1994 emise de Banca Naţională a României, potrivit comerţului făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 aprobată şi modificată Legea nr. 83/1994 (Monitorul Oficial nr. 119 bis din iunie 1995). Potrivit pct. 67 din Norme "cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului".
A lipsit latura subiectivă a infracţiunii
Astfel, câtă vreme fila cec a fost semnată şi ştampilată de trăgător îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege, pct. 68 din norme stabileşte că menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată, ceea ce înseamnă că trăgătorul poate mandata beneficiarul filei cec pentru completarea anumitor rubrici după ce se livrează întreaga cantitate de mărfuri şi se stabileşte întreaga sumă ce urmează a fi plătită. Considerentele expuse justifică aprecierea Curţii că, în cauză, infracţiunea prev. de art. 84 pct. 3 din Legea 59/1934, nu poate fi reţinută, motiv pentru care se va dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C. pr. pen. din perspectiva lipsei laturii subiective a infracţiunii.
Instanţa de fond avea obligaţia analizării faptei şi din perspectiva în care, prin reţinerea dispoziţiilor art. 320/1 C. pr. pen., avea obligaţia stabilirii vinovăţiei inculpatului din perspectiva probelor administrate în faza de urmărire penală. Recunoaşterea săvârşirii faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei nu echivalează cu o autoacuzare în contextul în care, exclusiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa poate dispune achitarea inculpatului, în limitele prevăzute de lege.
Pentru motivele expuse mai sus, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul Vîrciu Dorel împotriva sentinţei penale nr. 14/2012 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. 8408/176/2011 şi în consecinţă va achita pe inculpatul Vîrciu Dorel, pentru comiterea a 9 infracţiuni prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea 59/1934.
Condamnat pentru evaziune fiscală, judecat pentru înşelăciune
Bărbatul din Zlatna a fost condamnat la închisoare într-un dosar de evaziune fiscală. Dorel Vîrciu a primit pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. Sentinţa a fost pronunţată de Tribunalul Alba în 20 februarie 2012. Inculpatul a mai fost obligat să plătească Direcţiei de Finanţe Publice Alba suma de 4.833 lei. În cauză au fost formulate recursuri ce vor fi judecate de Curtea de Apel.
Dorel Vîrciu este judecat la Tribunalul Hunedoara, într-un alt dosar, pentru înşelăciune, cu termen în 10 aprilie 2012. Bărbatul a vândut în noiembrie 2011 3,5 kilograme de bolovani, după ce l-a „momit“ pe un medic stomatolog că piatra este din aur. Medicul Nicolae Adrian Bara a plătit în schimbul pietrei suma de 290.000 de lei. Tranzacţia a avut loc în Buceş, judeţul Huneodara. Medicul tocmai vînduse terenuri la Roşia Montană şi vroia să investească banii în aur.
Se încarcă comentariile...
