Cupru Min Abrud solicită autorizaţie integrată de mediu. Istoria companiei şi pericolele ecologice din Apuseni

Cupru Min Abrud solicită autorizaţie integrată de mediu. Istoria companiei şi pericolele ecologice din Apuseni

Iazul de depozitare a sterilului de la Valea Şesei, principala problemă de mediu de Cupru Min

Exploatarea minieră Curpu Min Abrud SA, cea mai mare societate de stat din domeniul extracţiei zăcămintelor de cupru, derulează procedura legală privind obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru activităţile economice din Munţii Apuseni. În acest sens, compania de stat a depus la APM Alba un bilanţ de mediu care cuprinde informaţii ce vor fi utilizate în vederea cuantificării impactului de mediu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procedura a fost iniţiată în noiembrie 2011, cand s-a înregistrat la APM Alba solicitarea de emitere a unei noi Autorizaţii integrate de mediu. Combinatul Minier al Cuprului Roşia Poieni, Abrud, a fost înfiinţat în 1977, iar in anul următor a fost finalizat proiectul de execuţie, demarându-se lucrările de descopertă. Începand cu anul 1983 s-au excavat primele volume de minereu, moment la care s-a dat în funcţiune şi uzina de preparare cu o capacitate de 1000 tone/zi. Sterilele rezultate din procesele tehnologice au început a fi depozitate în iazul Valea Ştefancei I.
 
Galerie romană descoperită în 1984
 
De remarcat faptul că în anul 1984, la momentul deschiderii unei galerii de exploatare, a fost interceptată o galerie minieră, de formă trapezoidală, amintind de profilul galeriilor romane regăsite în perimetrul minier Roşia Montana. Stalpii de susţinere erau realizaţi din lemn, fiind regăsite de asemenea artefacte din lut ars, fapt ce indică o vechime foarte mare a exploatării (peste 1000 de ani). Capacităţile de producţie sunt proiectate la 9 milioane t/an, pană în prezent insă, exploatarea a fost semnificativ mai modestă, capacitatea maximă de exploatare nefiind atinsă. Un maxim de activitate s-a inregistrat in perioada 1988-1989 cand au fost exploatate aproximativ 3 milioane tone minereu. Ansamblul obiectivelor se regăseşte într-un perimetru cuprins între Valea Şesei (unde se regăseşte Cariera Romaneasa şi Iazul de decantare Valea Şesei) ca limită estică, Culmea Muntari (unde se regăseşte halda Muntari), ca limită sudică şi Valea Ştefancei (cu halda Valea Ştefancei) ca limită vestică. La nord, perimetrul este limitat de zonele de locuire ce se desfăşoară de-a lungul Văii Arieşului (localităţile Bistra, Lazuri-Muşca, Hădărău şi Lupşa). Suprafaţa totală a obiectivelor industriale este de 11.210.910 mp (1.121,09 ha).
 
 
Activitatea desfăşurată are două faze importante in procesul de valorificare a minereului cuprifer şi anume exploatarea minereului de cupru in carieră şi prepararea minereului extras din carieră in uzina de preparare. Pe langă aceste activităţi principale mai intervin şi o serie de activităţi secundare în cadrul obiectivului privind haldarea sterilului rezultat din lucrările de descopertare la carieră, hidrotransportul sterilului de flotaţie la iazurile de decantare şi activităţi de transport a materiilor prime (minereu), sterile şi finite (concentrat).
 
Program de investiţii pentru viitor
 
”Compania intenţionează să implementeze un program de investiţii pentru susţinerea retehnologizării in vederea funcţionării cu două linii tehnologice şi achiziţionarea de noi utilaje in carieră. Optimizarea funcţionării instalaţiei de neutralizare cu lapte de var (de concentraţie 5-10 %), prin proiectarea ei la nivel de staţie de neutralizare şi identificarea unor soluţii tehnologice specifice in vederea punerii in funcţiune a unei instalaţii de recuperare a metalelor, reprezintă scopuri importante în capitolul dezvoltărilor viitoare. De asemenea, siguranţa perimetrului reprezintă un punct de interes deosebit în cadrul societăţii, astfel aceasta intenţionează să continue cu stricteţe programul de punere în securitate a iazurilor şi haldelor”, se afirmă în bilanţul de mediu.
 
Iazurile de decantare, principala problemă de mediu 
 
Iazul de decantare Valea Şesei, alături de cariera de exploatare Roşia Poieni, reprezintă obiectivul care deţine cel mai mare pericol din punct de vedere ecologic. În decursul anilor au existat mai multe poluări accidentale cu ape acide provenite din iaz. Forma iazului reflectă relieful sinuos al văii. Dezvoltarea iazului a acoperit fosta localitate Geamănă. În prezent, iazul de decantare Valea Şesei ocupă o suprafaţă de aproximativ 156 ha, urmand ca suprafaţa totală afectată să ajungă la 221 ha.
 
Iazul de decantare Valea Ştefancei I are o suprafaţa proiectată a iazului de 26 ha, în prezent acesta ocupand o suprafaţă de 10,4 ha (34% din suprafaţă). Capacitatea de retenţie (depozitare) a iazului Valea Ştefancei I a fost proiectată la 9 milioane de tone, conţinutul depozitar fiind acumde 1,1 milioane t (12% din volum). Iazul de decantare Valea Ştefancei II are o suprafaţa proiectată de 50 ha şi ocupă în pezent o suprafaţă de 12 ha (24% din suprafaţă). Capacitatea de retenţie (depozitare a iazului Valea Ştefancei II a fost proiectată la 17 milioane de tone, in prezent conţinutul depozitat fiind de 0,9 milioane t (5,2% din volum). Societatea preconizează pentru viitor implementarea unui proiect de recuperare a cuprului din apele acide din iazul de la Valea Şesei. Societatea este în subordinea Ministerului Economie. După două proceduri de privatizare eşuate, reprezentanţii ministerului au precizat că doresc listarea Cupru Min la bursă. 
 

 

Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna

Imagini din aceeasi galerie
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna
  • Aşa arăta satul Geamăna înainte de a fi acoperit de steril
  • Aşa arăta satul Geamăna înainte de a fi acoperit de steril
  • Aşa arăta satul Geamăna înainte de a fi acoperit de steril
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: