Cum spiona CIA uzina de armament din Cugir şi unităţile militare din Alba Iulia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Agenţia de spionaj a SUA (CIA) era interesată despre ce se întâmpla în România, în primii ani de după ce de-Al Doilea Război Mondial. Ţara noastră rămăsese în zona de influenţă a URSS, astfel încât interesul americanilor era justificat. Printre „ţintele“ Agenţiei Centrale de Informaţii se regăseau uzina de armamanet din Cugir şi unităţile militare de la Alba Iulia.

Activităţile de spionaj desfăşurate de CIA se regăsesc în documente de arhivă făcute publice de către agenţia americană.

Amplasarea trupelor în Cetatea Alba Carolina sau dispunerea Uzinei de Armament de la Cugir (cu poligoanele şi spaţiille ”spciale”) erau desenate de mână de agenţi. De asemenea, existau informaţii detaliate despre contractele de armament ale fabricii, despre transformarea liniilor de producţie care produceau maşini de cusut pentru ruşi, în linii de fabricaţie de armament.

În loc de imagini din satelit, agenţii CIA şi informatorii lor desenau cu aproximaţie poziţionarea trupelor din Cetatea Alba Carolina, amplasarea fabricilor de armament din Cugir şi a clădirilor din curţi şi descriau destul de amănunţit dispozitivele de pază. ”Fabrica era înconjurată de un gard de doi metri de fier care are deasupra sârmă ghimpată. Trupele române narmate cu puşti automate, păzeau din turnurile de observaţie (…) Un control foarte strict a fost exercitat atât asupra civililor cât şi asupra personalului. Fiecare muncitor civil trebuia să aibă un card de identificare emis de fabrică, cu o ştampilă specială aplicată de conducerea administrativă a fabricii de armament. Acelaşi tip de control era aplicat şi unităţilor care aparţineau de Ministerul Muncii. Muncitorii civili care intrau în fabrică prin poarta nr. 18 erau subiectul unui verificări stricte. Era un tren special care aducea muncitorii din satele vecine dimineaţa devreme şi îi ducea înapoi seara târziu. Se lucrează 24 de ore în trei schimburi de câte opt ore” se arată într-un document dedicat Cugirului.

image

   

De exemplu, într-un document se precizează: ”În Alba Iulia, biroul de recrutare a trimis mai mult de 3.000 de ordine în perioada 20-26 aprilie 1950 (…) Aproximativ 2500 de rezervişti notificaţi au sosit la postul din Alba Iulia la 1 mai. S-a aflat că 476 dintre aceştia au fost desemnaţi pentru batalionul de construţie – poduri, 600 la trupele de ingineri şi restul la alte unităţi. Nici un rezervist nu a fost desemnat pentru Miliţie”. 

   

image

Pe lângă toate acestea, CIA mai era interesată de zăcămintele naturale din Alba. Informaţiile erau obţinute de peste tot. Se fotocopiau şi se trimiteau la sediul central din SUA diferite lucrări scrise de specialişti, legate de acest subiect sau legate de descrierea unor fabrici. De exemplu, o lucrare despre Întreprinderea Metalurgică Aiud scrisa de Popa şi Mihăilă. O echipă de tehnicieni româno-sovietică au descoperit un zăcământ important de gaz metan lângă Alba Iulia, Transilvania”, se precizează într-o notă adresată structurii centrale a CIA.

image

La începutul războiului rece, CIA a reuşit să dezvolte în România o reţea bine pusă la punct de agenţi şi informatori. Potrivit arhivelor, unii dintre aceştia erau plătiţi lunar cu sume de la 50, 75, 80 până la 100 de dolari. Aceştia aveau nume conspirative dar fiecare avea o descriere în care era prezentat locul de muncă, abilităţile şi studiile sale. Majoritatea erau naţionalişti români nemulţumiţi de influenţa şi comportamentul Rusiei în România.

image

O listă a acestor persoane este disponibilă însă aceştia nu sunt grupaţi pe regiuni ale ţării şi nu pot fi identificaţi. Contactele între agenţi şi surse se stabileau printr-un sistem alambicat care implica mai multe ţări, cu schimburi de scrisori redactate cu cerneală invizibilă şi multe alte elemente demne de filmele cu spioni. Organizaţi, americanii au notat fiecare cheltuială pe care au făcut-o cu funcţionarea sistemului de surse. De exemplu, din aceste documente aflăm că canalul clandestin de comunicare cu informatorii din Transilvania costa 40 de dolari pe lună.

image

Citiţi şi:

VIDEO Cum se circulă în sensul giratoriu. Regulile de calvar pentru mulţi şoferi, explicate cât mai simplu

Ce înseamnă calul-putere şi cum se calculează. Istoria unităţii care măsoară forţa motoarelor

Imaginile dezastrului la mina Haneş din Apuseni: poluare şi clădiri abandonate, distruse de hoţi FOTO

Armele dacilor. Cum arătau falxul şi pumnalul sica, celebrele obiecte de luptă care au băgat spaima în soldaţii romani

Femeia care a stat trei ani să coasă tot Luceafărul pe o pânză uriaşă: „Mă trezeam noaptea şi continuam să cos“

Record de ciclism în Cetatea Alba Iulia. Bloggerul de turism Ben Southall a înconjurat de 100 de ori fortificaţia şi a parcurs 270 de kilometri

Culorile şi simbolistica. Ce semnifică cele mai importante nuanţe din viaţa noastră

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite