Cum s-a desfăşurat ziua Marii Uniri de la Alba Iulia. Programul evenimentului din 1918: „Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele deschise“

Publicat: 30.11.2017 06:06

Ultima actualizare: 05.08.2022 00:53

Programului zilei de 1 Decembrie 1918, când s-a hotărât, la Alba Iulia, unirea Transilvaniei cu România, a fost întocmit de un „comitet aranjator“. Organizatorii au stabilit trasee speciale pentru toţi cei care urmau să ajungă la Alba Iulia pentru a sărbători marele eveniment istoric.

„Programul marei adunari constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, care se va ţinea Duminecă, 1. Dec. Stil nou (18 Novembre stil vechi) 1918“ a cuprins trei puncte. Partricipanţii erau anunţaţi că „serviciul divin va începe la orele 7 dimineaţa“. Deschiderea Adunării Naţionale era planificată pentru ora 10, în casina militară din Cetate, actuala Sală a Unirii.

Cel mai important punct din program era „cetirea rezoluţiunei“ votată şi propusă de conferinţa prealabilă a marelui sfat naţional“. Ultimul punct presupunea dezbaterea articolelor Hotărârii de Unire, document în nouă puncte, conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Programul includea şi precizări pentru zecile de mii de participanţi, ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“. Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau. Localnicii, dar şi cei din satele învecinate erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea cu subiect şi predicat că „banchete şi mese

comune nu vor fi“. Regula avea o excepţie pentru cei veniţi de departe, pentru care „s-a făcut tot posibilul, ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.

Participanţii erau anunţaţi că intrarea în Cetate se făcea pe porţi şi că locul de întâlnire era pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul platou din faţa Catedralei Încoronării. Programul se încheia cu o invitaţie: „Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele deschise. Veniţi deci şi-l atingeţi cu pasul vostru, ca sa simtiţi fiorul ce l-a mişcat odată pe marele voivod cu numele de arhanghel, pe martirii Horea, Cloşca şi Crişan, pe craiul munţilor Avram Iancu, şi pe toţi cei care au început şi lucrat la realizarea visului de veacuri, pe care noi cei de azi îl vedem şi salutăm, ca pe răsătitul cel mai strălucit, al celei mai senine zile a neamului românesc“.

La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de acum 96 de ani, care a decis Unirea Transilvaniei cu România, se estimează că au participat 100.000 de români.Trei instantanee cu mulţimile şi două imagini cu tribunele oficiale de la Marea Adunarea Naţională sunt singurele mărturii fotografice ale evenimentelor petrecute acum 96 de ani. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, un tânăr de 32 de ani, din satul Galtiu, de lângă Alba Iulia, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“.

Documentul Unirii, citit în faţa românilor de Vasile Goldiş

Documentul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“, a fost citit în faţa delegaţilor veniţi la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918, de fruntaşul politic ardelean Vasile Goldiş. Manuscrisul original se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii. Proiectul gândit de Vasile Goldiş era conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Articolele „Rezoluţiei pentru Unire“ au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central (n.r. organ cu rol politic şi administrativ, în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni) au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918. Dezbaterile au avut loc în hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local din oraş. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârşitul anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în faţa delegaţilor de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiş. Cuvântarea sa este considerată momentul esenţial al Programului Marii Adunări Naţionale Constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, ţinută în ziua de duminică, 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

Citește și: Manifestări de Ziua Naţională la Alba Iulia: defilare militară, masă populară cu 12.000 de porţii şi concerte în aer liber

Goldiş îşi începea prezentarea în faţa celor 1.228 de delegaţi veniţi la Alba Iulia cu o incursiune în istorie, luând în calcul rezistenţa neamului românesc de a îndura soarta aspră a „loviturilor duşmane în statornică răbdare“. Marele om politic ardelean urmărea devenirea românească de la aşezarea coloniştilor romani în Dacia. Mai târziu urmează alţi asupritori şi aceeaşi statornicie şi aşteptare a românilor, întreruptă de „braţul puternic al geniului scânteelor al Viteazului Mihai“. Realizarea sa este vremelnică: „această unire o clipă dispăru ca fulgerarea unei scântei electrice şi trupul neamului nostru se frânse iar în bucăţi“.

Discursul său atingea momentul Primului Război Mondial, pe care îl lega de eliberarea eliberarea naţională a naţiunilor. „Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunei române de a fi liberă îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea – aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă: - unirea ei cu Ţara Românească [...] Să jurăm credinţă de aci înainte numai naţiunii române, dar tot atunci să jurăm credinţă tare civilizaţiunei umane. Câtă vreme vom păstra aceste credinţe, neamul nostru va trăi, se va întări şi fericiţi vor fi urmaşii noştri până la sfârşitul veacurilor“, spunea Goldiş în faţa delegaţilor adunaţi în actuala Sală a Unirii din Alba Iulia.