Cum îşi contacta informatorul un ofiţer din securitatea comunistă. Înscrisul codificat notat între paginile unui ziar
0Un raport din arhiva CNSAS aflat, în copie, în colecţia Muzeului Unirii din Alba Iulia, descrie modul în care trebuia să ia legătura şi să comunice un informator şi un ofiţer al securităţi comuniste. Aceştia se foloseau de ziare pe care erau scrise cifre ce semnificau ora exacta a întâlnirii dintre cei doi.
Documentul datat 21 decembrie 1980 arată modul în care un securist trebuia să ia legătura cu informatorul ”Lungu” din Alba Iulia.
„Se va deplasa la domiciliul acestuia şi îi va pune în cutia poştală un ziar Contemporanul (sursa şi soţia nu citesc acest ziar, deci nu sunt abonaţi), pe care deasupra titlului ziarului se va scrie data (ziua), luna, anul prescurtat şi ora sub forma unei adunări, având şi rezultatul. De exemplu dacă este vorba de 19 mai 1981 orele 21.00 se va scrie 19+5+81+21=126, rezultatul fiind încadrat de câte două linuţe. Locul întâlnirii este casa Academia“, se afirmă în raport.
Documentul descrie şi modul în care trebuie să acţioneze cei doi atunci când informatorul doreşte să ia legătura cu ofiţerul: ”Va pune în cutia poştală a ofiţerului un ziar Agricultura românească pe care va face notaţia datei exact în modul expus mai sus. Locul întâlnirii este tot casa Academia”, se susţine în document. Legătura cu informatorul ”Lungu” era ”ţinută personal” de către Locot. Vădan Gigel.
Informatorii erau recompensaţi pentru activitatea lor. Un alt raport din arhiva CNSAS arată cum anume a fost recompensat financiar numitul ”Petrescu” pentru informaţiile furnizate, respectiv cu 200 de lei în august 1968 şi cu 250 de lei în martie 1971. Securiştii acordau în perioada respectivă o atenţie cu totul deosebită Bibliotecii Bathyaneum şi persoanelor, mai ales străine, care veneau să o viziteze. Sursa acestora era informatorul ”Partenie”, care transmitea periodic informări. Într-una dintre acestea se descrie vizita unui arhelog din Berlinul de Vest, în 28 aprilie 1989.
„Vizita la bibliotecă, pe parcursul a 30-35 de minute a constat într-o expunere succintă a interiorului instituţiei, o prezentare a colecţiilor. În partea a doua a vizitei s-au prezentat copia din Codex aureus, o carte din secolul al XVI-lea cu imaginea Germaniei şi un atlas botanic tipărit în secolul al XIX-lea. Explicaţiile le-am oferit în limba română, căci Nicolaus Boroffka ştie limba română, pe care a învăţat-o în decursul stagiilor trecute, când a studiat probleme de preistorie (epoca bronzului) pentru redactarea tezei de doctorat. Atunci când se poticnea, traducând mamei sale, am discutat direct în limba germană, spre surprinderea lor. Au exclamat că se înţelege prea bine limba germană. Arheologul străin şi mama sa nu au pus întrebări deosebite, la încheierea vizitei. Au semnat conform uzanţelor în cartea de impresii. De la Alba Iulia urmează să plece la Cluj-Napoca, în aceeaşi formaţie“, scria informatorul ”Partenie”. Rapoartele acestuia erau primite de către Col. Popa Emanoil.
Informatorul era istoricul Iacob Mârza, angajat înainte de 1989 la Biblioteca Batthyaneum, care, în 2009, a fost declarat de instanţa de judecată, definitiv, colaborator al fostei securităţi. După revoluţie, acesta a fost rector al Universităţii ”1 Decembrie 1918”. A decedat în 2015.
Te-ar putea interesa şi:
Se încarcă comentariile...
