Cum a încercat Ceauşescu să se identifice cu regele dac Burebista. Ce urmărea dictatorul prin acest demers

Sărbătoare comunistă pe fostul stadion ”23 august”. În stanga şi dreapta imaginii dictatorului era plasaţi mari lideri ai istoriei României. Foto arhivă Adevărul

Dictatorul Nicoale Ceauşescu a avut o pasiune pentru marii lideri istorici ai României. Spre exemplu, el şi-a alăturat deseori imaginea de cea a lui Burebista, regele geto-dac despre care se spunea că nu a suferit nicio înfrângere.

Faptul că Burebista ar fi câştigat toate războaiele în care a fost implicat pe tronul regatului Daciei l-a făcut pe Ceauşescu să se asocieze cu imaginea acestuia, crezând că şi el va deveni nemuritor şi o figură importantă a istoriei României. Dictatorul comunist se credea atotputernic şi nu concepea că va părăsi vreodată cea mai importantă funcţie în statul român, decât atunci când va muri.

„Încă din anii '70 ai secolului trecut, istoria veche şi arheologia au fost folosite de regimul comunist în scopul legitimării sale, reuşind să-l încadreze pe Burebista că precursor al lui Ceauşescu. S-a creat astfel unul din dubletele de succes ale istoriei românilor, respectiv Burebista - Ceauşescu, alături de celelalte create deja: Traian - Carol I şi Bălcescu - Gheorghiu-Dej. Datorită politicii promovate de regimul comunist, prin care a fost exagerat rolul unor regi daci, s-a dezvoltat un naţionalism exacerbat care a influenţat în bună măsură mentalul generaţiilor care au urmat", susţine istoricul Radu Ota de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Ota afirmă că personalitatea lui Burebista se confundă cu cea a lui Ceauşescu, care şi-a urmărit justificarea regimului personal. Imaginea dinastului a contribuit la dezvoltarea cultului personalităţii în această perioada de tristă amintire care a influenţat în mod negativ viaţă de zi cu zi.

Nicolae Ceauşescu în anii de glorie ai regimului comunist

În anul 1980, prin grijă partidului comunist, a fost organizată o mega-sărbătoare prin aniversarea a 2.050 de ani de la întemeierea "primului stat centralizat şi independent condus de Burebista". Era copiată după  modelul iranian din anul 1971, când regimul lui Reza Pahlavi a aniversat a 2.500 de ani de la crearea statului. 

Invitat în Iran, Ceauşescu a fost atât de impresionat încât şi-a dat seama imediat de valoarea propagandistică a unui asemenea eveniment. Prin urmare, în august 1980, pe fostul stadion 23 august avea loc o ceremonie uriaşă care a scos în evidenţă personalitatea lui Burebista, de care era „agăţată” imaginea lui Nicolae Ceauşescu.

Ceauşescu a dorit să transmită că, aşa cum Burebista a rezistat la conducerea statului dac fără a fi învins de romani, prin diplomaţie, aşa va rezistă şi el zeci de ani la conducerea României. Dictatorul român nu a dorit să se asocieze cu Decebal, un rege dac mult mai cunoscut decât Burebista, pentru simplul motiv că acesta fusese înfrânt în bătălie de Imperiul Român.

Un alt motiv al acestei aniversări l-a constituit concurenţă vecinilor bulgari care au sărbătorit 1300 de ani de la întemeierea primului tarat bulgar din timpul lui Asparuch. Era un moment prielnic de a "demonstra" că strămoşii noştri sunt mult mai vechi decât cei ai bulgarilor.

Reprezentare grafică a regelui dac Burebista

Evenimentul de pe stadionul "23 August" a fost organizat special şi pentru a coincide cu un congres mondial de istorie care avea loc în perioada respectivă la Bucureşti, cu peste 3.000 de istorici din toată lumea şi unde a existat o sesiune specială dedicată regelui dac.

"Prilejul folosit pentru a conferi regelui get o dimensiune propagandistică internaţională a fost Congresul Mondial de Istorie din 1980. La San Francisco în 1975, fără îndoială în contextul acelor ani în care ţară noastră putea părea un aliat al Occidentului, propunerea delegaţiei României de organizare la Bucureşti a viitorului congres fusese acceptată. Peste cinci ani, statutul României nu mai era la fel de favorabil, dar maşinăria organizatorică nu mai putea să dea înapoi, drept care, în august 1980, peste 3.000 de participanţi din majoritatea ţărilor lumii s au întâlnit la Bucureşti. Aici, în uvertura, ei au avut parte de celebrarea cu mare pompă, într-o sesiune specială organizată în marginea Congresului Mondial, de comemorarea a 2050 de ani de la întemeierea de către Burebista a statului unitar şi centralizat geto-dac", spune istoricul Zoe Petre.

Adrian Cioroianu afirmă, într-un interviu pentru Historia, că Nicolae Ceauşescu, atunci când se gândea la Burebista, cel care a rezistat Imperiului Român, făcea o translaţie cu imperiile din vremea lui şi se vedea un fel de Burebista comunist, care rezistă imperiului sovietic. 

”Burebista pare favorizat în timpul lui Ceauşescu şi sunt câteva argumente. Pe de-o parte, Burebista are un plus la capitolul politică externă în raport cu Decebal, prin politicile lui de alianţe, prin felul în care şi-a extins cucerirea asupra unui stat foarte mare la un moment dat, prin manieră în care a îmbinat acţiunea militară cu acţiunea politică (diplomatică); faptul că el n-a cucerit numai prin forţă armelor, ci şi prin ceea ce astăzi am numi diplomaţie. Această, din puţinele informaţii pe care le avem totuşi. Mai trebuie luat în calcul şi că, spre deosebire de Decebal, Burebista nu a fost niciodată înfrânt de Imperiul Roman”, afirmă istoricul.

Vă mai recomandăm să citiţi:

Bătălie în justiţie pentru una dintre cele mai profitabile firme private din Transilvania. Care este miza

Păţania unui bărbat care s-a trezit cu maşina ridicată după ce locul de parcare a fost marcat pe sub autoturism