Cum a fost civilizat Blajul de către compania germană Bosch: „S-a schimbat mult oraşul nostru. E de la nemţi! Se vede şi pe străzi, şi în familie“
0Un orăşel din inima Transilvaniei a renăscut după ce zeci de ani a fost lăsat în umbra istoriei. Un rol important în evoluţia din ultimii 10 ani a municipiului Blaj o are compania germană Bosch.
Nemţii de la Bosch au avut o contribuţie decisivă în dezvoltarea Blajului (judeţul Alba) în ultimii 10 ani. Au investit peste 120 de milioane de euro şi au creat circa 1.500 de locuri de muncă în cele trei unităţi de producţie deschise aici începând cu anul 2007. Şi planurile nemţilor cu Blajul nu se opresc aici. Până în 2020, compania germană ar urma să mai deschidă o nouă fabrică şi lucrează deja la extinderea celor existente.
Numărul total al angajaţilor va ajunge la 3.000 de persoane. Aceasta ar însemna, teoretic, că 15 la sută din populaţia oraşului ar munci la această companie. În realitate, o parte dintre angajaţi provin din localităţi mai mult sau mai puţin apropiate oraşului, existând persoane care merg la muncă în Blaj din Sibiu, Cluj şi Alba Iulia.
Forţă de muncă calificată
Primele linii de fabricaţie de la Blaj au fost inaugurate în ianuarie 2007. Aici funcţionează în prezent două unităţi de producţie pentru tehnică liniară şi o unitate de producţie în domeniul auto. Sunt fabricate echipamente tehnice de ghidare liniară pentru maşini unelte, imprimante, echipamente de măsură şi elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicaţii de ABS şi SEP (sistemul de stabilizare electronică), dar şi senzori care sunt folosiţi pentru managementul motoarelor.
Întrebarea care s-a pus de multe ori a fost de ce au ales germanii un orăşel mic din Transilvania, care nu se află lângă autostradă, pentru a realiza o investiţie atât de mare? Răspunsul este oferit, în primul rând, de disponibilitatea manifestată de administraţia locală şi cea judeţeană de a sprijni investiţiile. Pentru reprezentanţii Bosch a contat foarte mult faptul că Primăria Blaj şi Consiliul Judeţean au finanţat modernizarea drumului de acces la platforma industrială şi le-au asigurat toate utilităţile.
Cele trei unităţi de producţie Bosch de la Blaj. Sursa foto: Bosch Rextroth
Astfel, în 2007 a fost inaugurată prima unitate de producţie, urmată de o alta în 2009, pentru ca în 2013 să fie deschisă fabrica în care se produc echipamente pentru industria auto. În 2015 şi 2016, tot la Blaj au fost bugetate investiţii de 40 de milioane de euro pentru extinderea capacităţilor de producţie.
Catedrala greco-catolică. Foto: facebook/Primăria Blaj
Un alt motiv la fel de important pentru prezenţa Bosch în oraş este colaborarea veche cu societatea IAMU SA Blaj. Aceasta este printre puţinele foste mari societăţi de stat din Alba care a reuşit să supravieţuiască şi chiar să se dezvolte după revoluţie. IAMU a fost înfiinţară în 1972, produce obiecte de mecanică fină, componente de tehnică liniară şi este furnizor preferenţial pentru Bosch. Cifra de afaceri anuală a unităţilor de producţie Bosch de la Blaj se cifrează la circa 100 de milioane de euro. Compania susţine şi organizarea unuia dintre cele mai mari festivaluri de muzică din România, „Blaj alive“, la care participă pe parcursul a două zile, în luna iunie, mii de tineri.
Un oraş „la cheie“
Primarul Gheorghe Rotar spune că autorităţile locale au asigurat infrastructura utilitară, au participat la toate negocierile cu Ministerul de Finanţe pentru obţinerea schemei de ajutor guvernamental, au sprijinit înfiinţarea unităţilor şcolare profesionale ca pepinieră pentru Bosch şi au reînfiinţat, după zeci de ani, învăţământul în limba germană. Astfel, în prezent, la Blaj există încă de la clasa pregătitoare învăţământ în limba germană.
„Pentru Blaj, înseamnă avânt economic, locuri de muncă, impozite şi taxe la bugetul local, înseamnă dezvoltare. Suntem într-un parteneriat corect, administraţia publică locală, sprijinită de cea judeţeană. Reprezentaţii concernului Bosch vor să continue investiţiile la Blaj“, spune primarul Gheorghe Rotar. Compania este principalul contributor la bugetul municipiului Blaj cu un procent de 30%. Bugetul de venituri proprii pentru anul 2016 este de 24,5 milioane de lei, din care aproximativ 7 milioane de lei ar urma să provină din impozitele şi taxele plătite de către fabricile Bosch.
Parcul central al oraşului. Foto: facebook/Primăria Blaj
„Marile investiţii atât de necesare infrastructurii în urmă cu câţiva ani se vor finaliza anul acesta. Vom putea spune, din acest punct de vedere, că vom avea un oraş la cheie. Ne vom putea îndrepta atenţia începând de anul viitor spre alte domenii atât de importante precum sănătatea şi educaţia şi intentionez să iniţiez o dezbatere publică pe acest subiect“, afirmă Gheorghe Rotar.
Ca urmare a beneficiilor financiare de pe urma investiţiilor Bosch, Blajul are aproape toate străzile asfaltate, cu reţele de utilităţi, unul dintre cele mai moderne spitale din Transilvania şi un centru istoric pus la punct. În 2016, administraţia locală şi-a propus să finalizese investiţiile la Palatul Cultural şi baza de agrement, reabilitarea Câmpiei Libertăţii şi să proiecteze noua Sală Polivalentă. Oraşul are nevoie de o asemenea sală pentru că echipa de volei Alba Blaj, susţinută financiar de Primărie şi Consiliul Judeţean, este campioană naţională şi joacă şi în cupele europene.
Una dintre fabricile Bosch. Foto: Dorin Ţimonea
Cum este viaţa în Blaj
Răspunsurile sunt în cea mai mare parte pozitive şi sunt determinate de faptul că în Blaj, şomajul este aproape inexistent. „S-a schimbat foarte mult oraşul nostru în ultimii ani. Mulţi zic că este de la nemţi care ne-au civilizat. Cine lucrează la ei şi-a schimbat foarte mult comportamentul şi a dus această schimbare şi în familie. Se vede şi pe străzi care sunt mult mai curate“, spune Mihai, un tânăr de 28 de ani care lucrează la una dintre fabricile nemţilor.
La Blaj, numai cine nu vrea nu îşi găseşte loc de muncă aici. De exemplu, în prezent, sunt disponibile 100 de posturi pentru muncitor necalificat la ansamblarea şi montarea pieselor. Un post pentru care nu este nevoie de studii superioare, iar calificarea se face la locul de muncă. Salariile plătite de nemţi sunt confidenţiale, dar există informaţii cu privire la un venit mediu de 1.300 - 1.400 de lei, la care se adaugă bonuri de masă.
”Chiar dacă suntem o comunitate mică am reuşit să scoatem capul în lume şi să ne afirmăm şi în alte domenii, nu doar în cel istoric. Avem o industrie locală puternică, cum nu au oraşe mult mai mari din ţară, cea mai bună echipă de volei din România şi un oraş foarte frumos care merită vizitat”, afirmă Nicoleta, o tânără funcţionară de 34 de ani. Într-un singur domeniu nu a excelat Blajul – fondurile europene. Investiţiile private şi administrarea corectă a veniturilor publice au compensat şi au determinat dezvoltarea oraşului cu 20.000 de locuitori.
Se încarcă comentariile...
