Cu cine merge Alianţa USR-PLUS la Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia. Arhitecţi, economişti, informaticieni şi un medic, printre candidaţi

Candidaţii PLUS Alba pentru Primăria şi Consiliul local Alba Iulia

Partidele din Alba se pregătesc intens pentru alegerile locale. La PLUS, nouă persoane s-au înscris în competiţia pentru a candida la Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia.

PLUS şi USR vor avea şi în Alba candidaţi comuni la algerile locale. Până la stabilirea listelor finale, fiecare partid îşi va desemna proprii candidaţi. PLUS, partidul condus de fostul premieri Dacian Cioloş, propune câteva nume care nu au mai avut de-a face cu politica sau administraţia.

Până acum şi-au depus candidatura şi şi-au exprimat astfel intenţia de candida pentru Primăria Alba Iulia şi Consiliul Local următorii: 

Ionela Gavrilă Paven – conferenţiar universitar

Teodor Holhoş – doctor oftalmolog, deţine clinica Opticline

Sorin Magda – arhitect

Marius Gherman –  director filială companie de asigurări

Tudor Cordoş – arhitect

Cosmin Ghioancă – arhitect

Sergiu Nicolae Vârtei – avocat

Claudiu Goţa – economist – director zonal Albalact

Mihail David – preşedinte PLUS Alba, director general adjunct, firmă de transport. 

Când lista va fi completă, formaţiunea va merge la negocieri cu USR Alba şi vor definitiva echipa cu care Alianţa USR-PLUS va candida la Primăria Alba Iulia, pentru poziţia de primar, dar şi pentru funcţiile de consilieri locali. USR Alba a demarat un sondaj în care sunt chestionaţi cel puţin 1.000 de cetăţeni ai municipiului, pentru a vedea cine reprezintă cea mai bună soluţie pentru fotoliul de primar de Alba Iulia. 

În sondaj sunt incluşi şi cei doi reprezentanţi ai formaţiunii care şi-au manifestat intenţia de candida pentru postul de primar, respectiv: Iulian Ţîr - economist şi Ionuţ Horşa - informatician (foto sus). Preşedintele USR Alba, Beniamin Teodosiu, ar urma să candideze la Consiliul Judeţean.

Citiţi şi:

VIDEO Mărturia emoţionantă a unui revoluţionar împuşcat cu 5 gloanţe la Revoluţie: „Eram sigur că mor, dar eram fericit că a curs sânge pentru ţară”

Cum erau urmăriţi şi ascultaţi românii de securişti după primele evenimente de la Timişoara. Buletinul secret transmis către Ceauşescu în 20 decembrie 1989

Raţia lunară de alimente în comunism. Ce erau „adidaşii“ şi „calculatoarele“. Cât zahăr, carne, unt şi ulei trebuia să primească fiecare român