Cine a inventat spam-ul, de unde vine denumirea şi cum a evoluat conţinutul online care provoacă anual pagube de zeci de miliarde de dolari
0Spamming-ul sau spam-ul este procesul de expediere a mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse şi servicii dubioase, practicată în industria e-marketingului şi de proprietarii de site-uri pornografice.
Spam-ul se distinge prin caracterul agresiv, repetat şi prin privarea de dreptul la opţiune, dar şi prin trimiterea continuă unor mesaje (diferite sau la fel), de la acelaşi expeditor.
Această metodă se foloseşte şi la colectarea adreselor de e-mail utilizând metode de genul ”Citeşte şi dă mai departe”, sau "Trimite asta la 10 contacte din agendă". Conţinutul acestor mesaje variază de la texte biblice, urări de bine cu îndemnarea de a trimite mai departe, în caz contrar vor urma evenimente neplăcute, până la mesaje cu caracter alarmant menite să atragă atenţia asupra unui fapt plauzibil, îndemnând cititorul să trimită mesajul şi altor persoane.
Mesajele rulează într-o anumită comunitate iar emitentul acestui mesaj foloseşte diferite metode pentru a ajunge iar în posesia lui. Adresele de email colectate sunt cel mai adesea vândute cu scopul de a trimite alte mesaje ”SPAM” cum ar fi cele comerciale.
Cel mai vechi mesaj spam (deşi termenul nu fusese încă inventat) este considerat un mesaj care a publicat disponibilitatea unui nou model de computere Digital Equipment Corporation trimis de managerul acesteia, Gary Thuerk, la 393 de destinatari printr-un sistem intranet în 1978. În loc să trimită un mesaj separat fiecărei persoane, care era practica standard la vremea respectivă, el avea un asistent care a scris un singur e-mail trimis în masă către toţi. Reacţia comunităţii care a primit mesajul a fost extrem de negativă, dar aşa-zisul ”spam” a generat o creştere a vânzărilor.
Denumirea de Spam este derivată dintr-o schiţă umoristică a grupului britanic Monty Python, derulată într-o cafenea unde toate componentele meniului conţineau ”SPAM”, un fel de parizer din carne de porc. În timp ce un client întreabă pe ospătar dacă are ceva care să nu conţină SPAM, acesta înşiră din nou meniul plin de SPAM. La final, un cor de vikingi se alătură cântând ”SPAM, SPAM, minunatul SPAM, gloriosul SPAM”, acoperind toată conversaţia. Spamming-ul este o metodă foarte ieftină de a face reclamă pentru ceva în Internet. Succesul campaniei este de obicei proporţional cu numărul de destinatari, motiv pentru care mesajul este transmis la mii, chiar milioane de adrese simultan. Campanii de spamming s-au extins în ultimii ani şi la Facebook, WhatsApp şi la alte metode de comunicare online.
Spamul costă spaţiu de stocare pe servere e-mail, trafic intern suplimentar pentru livrarea lor către angajaţi, precum şi timpul de lucru al destinatarilor. În medie, fiecare utilizator poate pierde chiar şi 50 de minute pe zi pentru a verifica, sorta şi şterge mesajele nesolicitate. Astfel, pierderile provocate de spam la nivel mondial sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.
Pentru afacerile aflate în curs de dezvoltare cea mai simplă soluţie anti-spam constă în instalarea unui antivirus cu modul de spam, gama de pachete în acest caz fiind una variată. Pe lângă această soluţie, se poate instala un server special în infrastructura companiei pentru blocarea acestor mesaje nedorite şi care poate conţine suplimentar filtre contra paginilor falsificate şi alte măsuri de protecţie pentru calculatoarele dumneavoastră.
Minusul soluţiilor mai simple constă în posibilitatea blocării anumitor e-mailuri legitime sau a permiterii unui număr foarte mic de spam-uri să ajungă totuşi la dumneavoastră. În cazul companiilor medii şi mari există variantele dedicate, special create pentru blocarea spam-urilor. În România, spamming-ul este sancţionat contravenţional prin legislaţie.
Se încarcă comentariile...
