Cine este Augustin Lazăr, procurorul din Alba propus pentru funcţia de şef al Parchetului General: „a găsit” brăţările dacice furate din Munţii Orăştiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Augustin Lazăr este propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de Procuror General FOTO Eduard Enea
Augustin Lazăr este propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de Procuror General FOTO Eduard Enea

Propunerea ministrului Justiţiei privind noul procuror general al României, în persoana magistratului Augustin Lazăr, nu este o surpriză atât de mare cum pare la prima vedere. Şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia era cel mai ”curat” din toate punctele de vedere dintre toţi candidaţii.

Augustin Lazăr nu a fost implicat în nici un scandal şi nu a avut probleme care să ii fi pus sub semnul întrebării activitatea de procuror. A devenit cunoscut la nivel naţional şi internaţional pentru anchetele derulate în dosare de recuperare a brăţărilor dacice din aur sustrase, începând cu anul 1998, din situri arheologice aflate în Munţii Orăştiei.

Alături de acestea au mai fost recuperate sute de monede din aur, precum şi un tezaur format dintr-un colier şi doi cercei de aur furat din situl cetăţii dacice de la Căpâlna. Totul a început în septembrie 2004, când procurorul Augustin Lazăr a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva. Ulterior, datorită complexităţii, ancheta a fost preluată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

Au fost trimise în judecată grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice monumente UNESCO. Prejudiciul provocat statului român depăşeşte 5 milioane de euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare la închisoare pentru 12 inculpaţi, care trebuie să plătească daune de aproape 3 milioane de euro. Rezultatul acestei activităţi de 10 ani este, pe lângă recuperarea tezaurelor, şi o jurisprudenţă naţională privind regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Ultima anchetă mare condusă de Augustin Lazăr este cea de la galeria de artă Artmark, unde au avut loc percheziţii la sfârşitul lunii februarie 2016. Atunci au fost indisponibilizate pentru verificări 2.000 de tablouri, 1.050 monede antice din argint, 102 artefacte din metal, 12 statuete şi vase ceramice. Tot Lazăr a iniţiat primele activităţi de cercetare şi în ancheta avionului prăbuşit în Apuseni. Ulterior, dosarul a fost transmis procurorilor militari din Parchetul General.

aur bratari

Recuperarea a 13 brăţari dacice din aur reprezintă cea mai mare realizare a carierei procurorului Augustin Lazăr

Augustin Lazăr s-a născut în comuna Rădeşti din judeţul Alba. Are 58 de ani şi este profesor universitar la Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia. A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2013. A fost reînvestit în funcţie pentru un nou mandat de 3 ani, la 1 ianuarie 2016. Între 1998 şi 2001, Augustin Lazăr a fost şeful Secţiei a II-a de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, unde, împreună cu fostul procuror general adjunct din acea perioadă, Mircea Zărie, i-a adus la Bucureşti pe procurorii deveniţi între timp celebri, Lucian Papici, Daniel Morar şi Ovidiu Buduşan. Lazăr este considerat unul dintre fondatorii DNA şi DIICOT, care au devenit două dintre structurile cele mai performante din cadrul Ministerului Public.

«Era perioada în care „infractori cu gulere albe” săvârşeau, mai mult sau mai puţin la vedere, escrocherii de anvergură zise „scheme, montaje” sau „inginerii economico-financiare” importate, veritabile teste de inteligenţă pentru victime, dar şi pentru autorităţile neavizate. În perioada următoare, exercitarea acţiunii penale a provocat – după cum ne avertizau colegii italieni încă de la început - un contra-val de resentimente, insinuări şi acţiuni ostile. Însă, acestea nu au putut împiedica soluţionarea legală a cauzelor şi nici înfiinţarea noilor structuri specializate de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate. Tinerii procurori delegaţi din ţară, care au debutat în Secţia Anticorupţie, au confirmat resursele profesionale, devenind în câţiva ani liderii PÎCCJ, precum şi ai DNA, DIICOT, noile structuri specializate ale MP, conforme cu standardele europene», astfel descrie Augustin Lazăr perioada petrecută atunci la Parchetul General într-un interviu publicat în revista Universul Juridic.

Procurorul Augustin Lazăr a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi are o experienţă de 34 de ani în funcţia de procuror, din care 18 ani în posturi de conducere. Din 2004 este doctor în drept al Universităţii din Cluj-Napoca. unde a publicat teza de doctorat cu titlul ”Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde a activat cea mai mare parte a carierei sale, a avut în cercetare şi dosare privind retrocedări ale unor imobile din municipiul Sibiu în care au existat reclamaţii şi împotriva fostului primar Klaus Johannis, în prezent preşedinte al României. Lazăr a declarat, însă, că nu îl cunoaşte pe preşedintele Klaus Johannis şi că nu îşi datorează cariera şi funcţiile obţinute nimănui. Nu în ultimul rând, Augustin Lazăr a avut o relaţie deschisă şi de colaborare cu mass-media, lucru care i-a permis să îşi construiască o imagine pozitivă şi în presă.

Vrea mentalitate nouă în Ministerul Public

Augustin Lazăr a declarat care ar fi şi principalele sale obiective la conducerea Ministerului Public. ”Este nevoie de o resetare managerială a Ministerului Public prin realizarea unor echipe noi care să fie pline de energie şi să poată da un suflu energetic nou, un dinamism Ministerului Public care are foarte multe probleme de rezolvat. Apoi ar fi ceea ce se reţine cu prioritate în raportul MCV, consolidarea rezultatelor bune obţinute de colegii noştri în ultimii ani în combaterea corupţiei, a conflictului de interese, a infracţiunilor care sunt asociate infracţiunilor de corupţie. Vreau realizarea unei mentalităţi noi de procuror european care cunoaşte bine dreptul european şi care poate acţiona cu rol activ în toate jurisdicţiile Uniunii Europene pentru a recupera bunuri care au fost furate sau delapidate, ori sume de bani care au fost însuşite în România şi duse în alte jurisdicţii în străinătate. Este strict necesară o mentalitate nouă de magistrat care acţionează foarte liber, bun profesionist la nivel european, care cunoaşte instrumentele de cooperare judiciară internaţională, astfel încât să poată cere şi să poată şi obţine ceea ce vă spuneam. O mentalitate nouă este absolut necesară şi aceasta cuprinde inclusiv aspectele de disciplină pentru că Ministerul Public trebuie să fie un corp de elită cu mult mai puţine probleme disciplinare în continuare şi de asemenea trebuie să fie foarte bine pregătit profesional. De asemenea, mă gândesc la faptul de a urmări infracţiunile care sunt cunoscute ca fiind în domeniile vulnerabile, foarte bine cunoscute de toată lumea, cele care afectează resursele bugetului naţional, care afectează nivelul de trai al populaţiei: evaziune fiscală, spălare de bani, o mulţime de alte fapte asociate şi problema recuperării prejudiciilor, care este de asemenea de strictă actualitate”, a spus magistratul, citat de news.ro.

”În desemnarea propunerii, ministrul justiţiei a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională”, se susţine în comunicatul de presă prin care ministerul Justiţiei a anunţat vineri, 1 aprilie, propunerea procurorului Augustin Lazăr pentru conducerea Ministerului Public. Propunerea va ajunge mai întâi la CSM unde procurorul va fi chemat pentru un interviu. Ulterior, CSM va emite un aviz consultativ, după care propunerea va ajunge pe masa Preşedintelui României. 

Citiţi şi:

Percheziţii la două galerii de artă din Bucureşti: 2.000 de tablouri, monede antice şi statuete indisponibilizate de procurori din Alba Iulia

Monede koson din aur furate din situl Sarmizegestusa Regia, recuperate de procurori din Alba Iulia din patru ţări europene

Tezaur de monede dacice din aur recuperat din Italia de procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

Tezaur format din kosoni de argint, furat din situl Sarmizegetusa, recuperat de la o casă de licitaţii din SUA

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite