Cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor: Acel Iancu Marin, „victima“ lui Augustin Lazăr, era de fapt informatorul „Călin F“

Klaus Iohannis la consultări cu delegaţia PSD. Iancu Marin este persoana din mijloc

CNSAS a solicitat în 2009, în justiţie, constatarea calităţii de fost colaborator al Securităţii comuniste pentru Iancu Marin, unul dintre cei doi foşti deţinuţi politici trimişi de PSD la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis convocate pe tema referendumului. În final, instanţa a respins solicitarea CNSAS.

Dezvăluirile au fost făcute publice de către istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS. ”În nota de constatare întocmită cu numărul S/DI/1934/11.08.2008 se arată că pârâtul Iancu Marin titular al dosarului R 537 (Dosar de reţea n.n.) a fost recrutat de Directia a IV-a, Penitenciarul Aiud - Contrainformaţii pentru supravegherea informativa a deţinuţilor condamnaţi pentru infracţiuni contra Securităţii Statului şi pentru încadrarea pe a doua linie informativa a colegului sau de cameră, lucrat în DUI (Dosar de Urmărire Informativa n.n.) SEGAL. 

Prin nota informativa din data de 11.08.1984, în detenţie, olografa, semnata cu numele «Călin F.» primita de lt.col. Lazăr Gheorghe, Dir. IV, Penitenciarul Aiud CI ce cuprinde unele comentarii pe marginea apariţiei Decretului de amnistie, graţiere şi redozarea a pedepselor este menţionat deţinutul... care auzind ca va veni un decret unic a afirmat: «Pai nu am scris eu bine când am scris sa nu va aşteptaţi la nimic bun de la un cancer şi de la un nebun, însă apoi a continuat sperând ca vor fi incluşi şi condamnatii politic în decretul respectiv», a scris Mădălin Hodor pe contul său de pe Facebook.

Cercetătorul de la CNSAS susţine, în continuare, că Iancu Marin, ”da acel Iancu Marin, «victima» lui Augustin Lazăr, delegatul PSD-ului menit să îl umilească pe preşedintele Iohannis, era de fapt informatorul «Călin F» din legătura lt.col. Lazăr Gheorghe de la CI Aiud şi turna un coleg de celulă tocmai în legătură cu.... un decret de graţiere”. Potrivit istoricului Hodor, în Sentinţa civila nr. 2935 din 29.09.2009, publicată în MO nr. 180/08.06.2011, se mai menţionează ca Iancu Marin a furnizat în 3 ani şi 6 luni un număr de 160 de note informative, la dosarul sau existând doar doua note olografe, restul fiind dactilografiate. De asemenea, în sentinţă se vorbeşte şi despre un angajament semnat cu fosta Securitate, care, însă, nu mai există la dosarului acestuia. Iancu Marin ar fi fost recrutat de fosta Securitate, potrivit CNSAS, pentru a semnala ”evoluţia manifestărilor activităţilor unora care dovedesc ostilitate faţă de partidul şi statul nostru şi în stare de detenţie”. CNSAS a mai susţinut în proces că informaţiile furnizate de către acesta nu au avut legătură cu condamnarea şi că informaţiile furnizate ”organelor de securitate” au vizat ”îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, precum şi dreptul la demnitate”

Ce a scris ”Călin F.” în notele date la Securitate

Într-una dintre notele informative semnate de sursa „Călin F.” se face referire la un decret de amnistie, graţiere şi de reducere a pedepselor: „Prin Nota informativă din data de 11.08.1984, în detenţie, primită de lt. col. Lazăr Gheorghe, Dir. 4, Penitenciarul Aiud, ce cuprinde unele comentarii pe marginea «Decretului de amnistie, graţiere şi reducare a pedepselor », este menţionat deţinutul..., care auzind că va veni un decret unic, a afirmat: «Păi, nu am scris eu bine când am scri: să nu vă aşteptaţi la nimic bun de la cancer şi de la un nebun », însă apoi a cotinuat, sperând că vor fi incluşi şi conamnaţii politic în decretul respectiv”. 

O altă notă informativă semnalată de CNSAS Curţii de Apel Bucureşti, semnată tot sub numele conspirativ „Călin F”, din data de 24.10.1984, olografă, primită de locotenent colonel Lazăr Gheorghe, Dir. 4 Penitenciarul Aiud, priveşte pe acelaşi deţinut care comenta decretul referitor la reducerea pedepselor. Nota informativă, arată CNSAS, „cuprinde, de asemenea, descrierea convorbirii pe care a avut-o (Marin Iancu – n.r.) cu acest deţinut referitor la realizările în construcţia de locuinţe, comparativ cu cele din occident. Se arată că deţinutul nu acceptă ideea că «la noi» s-au realizat lucruri de calitate, întrucât «românul este hoţ şi vrea tot timpul să păcălească»”.

Colegii de celulă l-au salvat pe ”Călin F.”

În procesul de la Curtea de Apel Bucureşti, Iancu Marin a obţinut un verdict de necolaborare cu fosta Securitate graţie mărturiei a doi colegi de celulă, care l-au susţinut în instanţă. Unul dintre aceştia a spus că a fost coleg de celulă cu Marian Iancu şi că avea cunoştinţă despre relatările acestuia. A susţinut afirmaţia lui Iancu Marin potrivit căreia informările erau rezultatul înţelegerilor dintre deţinuţi. ”De comun acord au decis să relateze discuţii lipsite de importanţă ce nu i-ar fi putut afecta pe ceilalţi”, se afirmă în hotărâre. 

”CNSAS a pierdut procesul cu Iancu Marin instanţa preferând sa ia în consideraţie fapte circumstanţiale precum şi mărturia a doi foşti colegi de cameră ai lui, aduşi să-l exonereze (practica folosita în mod uzual de foştii colaboratori ai Securităţii cu deosebit succes în faţa unor complete ostile sau neinformate)”, susţine Mădălin Hodor. Iancu Marin a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni de închisoare pentru infracţiunea de tentativă de trădare prin deconspirarea de secrete. Sentinţa de la Curtea de Apel Bucureşti precizează că a fost căpitan de miliţie la Miliţia Municipiului Bucureşti şi a redactat ”două scrisori ce conţineau calomnii la adresa orânduirii socialiste din România, precum şi la adresa unor persoane ce îndeplineau funcţia de conducere pe linie de partid pe care le-a predat lui.... pentru a fi difuzate la Radio Europa Liberă”. Curtea de Apel a reţinut în hotărâre şi faptul că Iancu Marin avusese, anterior condamnării, dosar informativ, deschis sub numele conspirativ ”Mihuţ”.

PSD a decis să trimită la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis o delegaţie compusă din Eugen Nicolicea, Marin Iancu şi Ioan Muntean. Acesta din urmă a fost condamnat pentru tâlhărie şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce a atacat un grănicer şi i-a luat acestuia pistolul mitralieră şi 30 de cartuşe. Mai mult, potrivit documentelor de la dosarul său, nu era la prima condamnare. Înainte de incidentul respectiv fusese condamnat la pedepse cuprinse  între 7 luni şi 4 ani, pentru abuz în serviciu, ucidere din culpă şi neglijenţă în serviciu.