Cercetări în Gheţarul Scărişoara pentru stabilirea temperaturilor din ultimii 1000 de ani. Oamenii de ştiinţă caută şi microorganismele din peşteră
0
Cercetători români au iniţiat un studiu ştiinţific în Gheţarul de la Scărişoara privind reconstituirea temperaturilor de vară, a celor de iarnă şi a precipitaţiilor cu rezoluţie anuală pentru ultimii 1000 de ani. Oamenii de ştiinţă încearcă să identifice şi microorganismele din gheţar şi să studieze adaptabilitatea şi supravieţuirea acestora în apă.
Cercetătorii sunt de la Universitatea din Suceava, Institutul de Biologie al Academiei Romane şi Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” (Bucureşti şi Cluj), iar Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda a acordat sprijin tehnic. ”Este un proiect de cercetare al Universităţii din Suceva, intitulat Climfor, care are ca obiectiv reconstituirea climatului în ultimii 1000 de ani pe baza analizelor depozitelor de gheaţă din peşteri, respectiv a liniilor de creştere la arbori. Pentru partea proiectului legată de gheaţă am extras o carotă de 13 metri din Gheţarul Scărişoara, ce urmeaza să fie analizată în laboratorul de izotopi stabili de la Suceava. Sperăm ca la finalul acestui proiect să avem o reconstituire a temperaturilor de vară, temperaturilor de iarnă, respectiv a precipitaţiilor cu rezoluţie anuală pentru minim ultimii 1000 de ani. Ulterior colegii noştri de la silvicultură vor folosi această reconstituire pentru a putea evalua modul în care pădurea a răspuns la schimbările climatice, şi ar putea face prognoze în viitor pentru ce se va întâmplă cu pădurea în condiţiile schimbărilor climatice”, a declarat dr. Aurel Perşoiu de la ”Universitatea Ştefan cel Mare” din Suceava.
”Încercăm să identificăm microorganismele din Gheţarul Scărişoara pentru a fi corelate cu clima, iar identificarea acestor microorganisme să ne aducă folosirea lor în bionanotehnologii, precum folosirea lor în industria medicală, folosirea pentru biocombustibil etc. Unele din aceste microorganisme şi-au format o adaptabilitate priviind supravieţuirea şi dezvoltarea lor în gheaţă. În acest gheţar am găsit atăt microorganime psicrofile cât şi psicrotolerante, însemnând o toleranţă la mediile extreme reci. Unele intră într-o stare de latentă şi rămân captive în gheţă, altele supreavieţuiesc multiplicându-se şi dezvoltându-se la temperaturi scăzute. Este primul studiu pe microorganismele din gheaţa subterană din lume. În urma expediţiei ce a avut loc în Antarctica în perioada 3-26 februarie 2015 am reuşit să colectăm un număr de 675 de probe pe care sperăm să le putem corela cu rezultatele obţinute în urma analizării microorganismelor din Gheţarul Scărişoara,” a afirmat cercetătorul Corina Iţcuş, implicată, de asemenea, în proiect.
La cercetări a participat şi o echipă de la Timişoara, condusă de prof. Petru Urdea, de la departamentul de Geografie de la Universitatea de Vest. Aceasta a realizat un sondaj radar şi unul de tomografie electrică pentru a determina punctul în care grosimea gheţii este maxim şi potenţialul de a recupera gheaţa veche este mai mare. Activităţile s-au realizat cu avizele Comisiei Patrimoniului Speologic şi ale Administraţiei Parcului Natural Apuseni. ”Gheţarul Scărişoara este important pe plan ştiinţific internaţional atât datorită faptului că are un volum estimat la peste 120 mii metri cubi de gheaţă, fiind cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume, dar este vorba şi de locul în care se află cea mai veche gheaţăa subterană din lume, cu o vechime estimată de 10500 de ani. De asemenea Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba. În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a studia structura gheţii în profunzime şi grosimea ei”, a afirmat, la rândul său, Christian Ciubotarescu, preşedintele A.S. Sfinx Gârda de Sus.
Cele mai frumoase trasee montane din Alba: Cheile Râmeţului şi Gheţarul de la Scărişoara
FOTO VIDEO Ierni de poveste la Gârda de Sus. Peisaje de vis în ”centrul turistic” al Apusenilor
FOTO VIDEO Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu
Se încarcă comentariile...
