Cercetări arheologice la Tărtăria pe 2,5 hectare, cel mai mare şantier neolitic din România

Cercetări arheologice la Tărtăria pe 2,5 hectare, cel mai mare şantier neolitic din România

Monumentul ridicat la Tărtăria, unde au fost descoperite celebrele tăbliţe din lut

Săpăturile în situl Tărtăria din judeţul Alba, unde au fost descoperite trei tăbliţe cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 î.Hr., au fost reluate de arheologi din Alba şi Sibiu. Campania din 2013 este începutul unei cercetări sistematice, pe o suprafaţă de peste 2,5 hectare de teren, care se va întinde pe mai mulţi ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetările pe o suprafaţă atât de mare au devenit posibile după ce Consiliul Judeţean a cumpărat terenul de la foştii proprietari. Situl de la Tărtăria este recunoscut pentru descoperirea, în anul 1961, de către Nicolae Vlassa, a trei tăbliţe de lut inscripţionate, despre care se crede că datează din anul 5.000 î.Hr.
 
„Aceste tăbliţe au fost folosite spre a documenta şi unele afirmaţii de genul că scrierea s-a născut cu 2000 de ani mai devreme, în spaţiul danubian, şi aşa mai departe“, a declarat Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, la începutul campaniei arhelogice. Şantierul este organizat sub egida Consiliului Judeţean Alba, desfăşurarea lucrărilor fiind sprijinită de Ministerul Culturii, CJ Alba şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
 
Zona supusă cercetării este situată pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii. Arheologii vizează crearea unei baze arheologice stabile, care să cuprindă depozite, locuri de dormit pentru arheologi, ateliere de restaurare. “Dorinţa noastră este să facem la faţa locului şi primele restaurări de locuinţe, ca să se vadă cum ni le închipuim noi, în funcţie de ce găsim, locuinţe în care e liber să locuiască cine doreşte. În Occident, şi sper că şi la noi, sunt tot felul de oameni care plătesc ca să locuiască şi să se primenească spiritual în case făcute după modelul preistoric. Noi o să le dăm şansa”, a mai spus Sabin Luca.
 
“Faţă de ieşirea de pe autostradă este până în 10 kilometri, şi înspre Sebeş şi înspre Cugir. Este o zonă între calea ferată şi drumul european, de acum, unde se poate amenaja o parcare. Accesul se poate face prin două locuri pe sub calea ferată şi zic eu că va fi un punct de interes turistic, cu ceea ce se va întâmpla acolo. În acest an încercăm să realizăm o magistrală transversală pe sit plecând de la zona unde s-au descoperit tăbliţele până lângă calea ferată, magistrală însemnând un şanţ continuu. Săpăm doar primul nivel de locuire”, a spus Gabriel Rustoriu, directorul Muzeului Unirii din Alba Iulia.
 
Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 şi cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) şi Iulia Paul (1989). Planul şi profilul aşezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici şi Marco Merlini în perioada 2005-2006. Săpăturile au fost reluate în 2010, dar au fost abandonate din lipsă de bani. Ministerul Culturii a alocat circa 5.000 de lei pe an, bani care nu au permis reluarea cercetărilor. Campania din 2013 a devenit posibilă prin implicarea Consiliului Judeţean Alba.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: