Cei mai bătrâni copaci din România. Stejarii seculari care au aproape 900 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România supravieuiesc câteva exemplare de copaci care au sute de ani vechime. Cel mai ”bătrân” pare a fi un stejar din satul Mercheaşa, judeţul Braşov, despre care specialiştii susţin că are 900 de ani.

La marginea satului Mercheaşa, pe o colină unde astăzi pasc vitele şi oile oamenilor locului, stă neclintit un stejar îmbătrânit de timp. Gorunul a fost martor al întemeierii Transilvaniei şi asta pentru că speciliştii spun că are peste 900 de ani. 

Un stejar obişnuit pentru a ajunge la un diametru de 70 de centimetri are nevoie de 120 de ani. Acesta are diametrul de 9,3 metri şi o înălţime de peste 21 de metri. 

Trunchiul imens arată de fapt cât de bătrân este stejarul din Mercheaşa. Şi asta pentru că arborele are o circumferinţă de peste 9 metri şi nu poate fi înconjurat de mai puţin de 8 persoane.

Imagine indisponibilă

Stejarul nu a putut rămâne neobservat, astfel că în anul 2009 o asociaţie din Perşani l-a trecut pe lista celor mai spectaculoşi copaci din România. Bătrânul Carpaţilor, aşa cum a fost supranumit stejarul din Mercheaşa a şi câştigat competiţia "Cel mai bătrân arbore din România" în care s-a bătut cu alţi 27 de arbori din ţară. De atunci, reprezentanţii Ocolului Silvic l-au îngrădit şi încearcă să îl protejeze de animalele care pasc în zonă. Stejarul a adunat poveştile satului de 900 de ani, iar localnicii sunt mândri că au crescut în preajma lui.

Stejarul secular de la Cajavna

Un alt stejar secular se află în localitatea Cajvana, judeţul Suceava, care are o înălţime de 23 metri şi are o circumferinţă de 11 metri, în punctul cel mai gros al copacului. Specialiştii spun că testarea vârstei stejarului, cu datare radio-carbon, a dus la concluzia că ar avea în jur de 800-900 de ani.

Imagine indisponibilă

Specialiştii au stabilit şi o valoare totală de circa 85 de metri cubi ai steajurlui, dintre care: 35 de metri cubi – trunchiul, 39 de metri cubi – cele două ramuri principale şi 11 metri cubi – restul coroanei. Stejarul ar fi avut în jur de 140 de metri cubi în urmă cu un secol, dar perioada de declin prin care a trecut şi trece şi în prezent, precum şi tăierea uneia din ramuri în 2006 din motive de siguranţă, au redus volumul metric al arborelui. În 1942, Academia Română a declarat Stejarul din Cajvana monument al naturii fiind la data respectivă cel mai mare stejar din sud-estul Europei şi al 13-lea dintre stejarii bătrini de pe întreg continentul.

Imagine indisponibilă

În satul Posmuş din judeţul Bistriţa-Năsăud se află, de asemenea, un stejar multisecular. Copacul are o coroană foarte mare iar înălţimea este apreciată la 25 metri. Stejarul a fost lovit în câteva rânduri de trăsnet, dar cu toate acestea şi-a păstrat coroana foarte bogată.  Trunchiul stejarului este foarte gros, după unele măsurători ar avea 710 cm . Pe trunchi este montată o mică tablă pe care scrie 1406, respectiv anul de când datează acest stejar. Luând în considerare inscripţia, copacul ar avea peste 600 de ani.

Platanul falnic din Cîmpeni

Imagine indisponibilă

Un copac secular se află şi în oraşul Cîmpeni, judeţul Alba. În centrul oraşului a fost plantat în urmă cu câteva sute de ani un platan, care a devenit un fel de simbol al oraşului. Oamenii îşi dădeau în trecut întâlnire ”la platan”. În epoca comunistă, lângă platan a fost construit un cinematograf. Proiectanţii şi constructorii au avut mare grijă să fie ocrotit. Astfel, la umbra platanului, au continuat să fie spuse poveştile mai multor generaţii. Acum însă, falnicul platan din capitaţa Ţării Moţilor este poate la ultima lui înfrunzire. Majoritatea aleşilor locali fac demersuri să fie tăiat pentru că ar afecta lucrările de modernizare a cinematografului. Localnicii care vor să fie salvat au demarat o campanie şi l-au înscris în competiţia ”Arborele anului 2019 în România”.

Citiţi şi:

 

FOTO A renunţat la învăţământ şi IT pentru a cultiva plante aromatice şi legume „într-un mod natural şi firesc“

 

Marile trădări din istorie. Cum au fost „vânduţi“ Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu

 

Se modernizează cea mai veche cladire de spital din judeţul Alba, construită în 1913. Proiect de aproape 8 milioane de lei pentru o unitate medicală din Aiud

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite