Cea mai mare sărbătoare care a avut loc vreodată în România. Peste 300.000 de oameni au participat FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mulţimea de participanţi pe Platoul Romanilor din Alba Iulia. Foto: Muzeul Naţional al Unirii
Mulţimea de participanţi pe Platoul Romanilor din Alba Iulia. Foto: Muzeul Naţional al Unirii

La 10 ani şi şase luni de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia avea loc, probabil, cea mai mare manifestare organizată vreodată în România, la care au participat peste 300.000 de persoane.

Istoricul Tudor Roşu de la Muzeul Unirii din Alba Iulia afirmă că serbările organizate în primăvara lui 1929 la Alba Iulia au fost de dimensiuni biblice. Evenimentele au purtat în mod fatal marca politicii de partid. 

Vintilă Brătianu moştenise în 1927 conducerea Partidului Naţional Liberal şi a guvernului României de la Ion I. C. Brătianu. El nu avea însă charisma cu care fratele său defunct ar fi fost în stare să atragă sute de mii de români la mari serbări naţionale. De aceea, s-a mulţumit să-şi lase în umbră partidul uzat de o guvernare aproape neîntreruptă timp de zece ani. 

El a învestit şi a subvenţionat societatea culturală transilvăneană „Astra”, aureolată de un prestigiu dobândit în aproape şapte decenii, să organizeze Serbările Unirii. Oamenii politici ardeleni veneau însă din urmă cu sentimente naţionale dublate de o vie ambiţie politică. „Serbarea libertăţii Ardealului se va face de către cei ce au făcut Unirea”, proclama ziarul oficial al Partidului Naţional Ţărănesc în numele lui Iuliu Maniu. 

Acesta a fost numit prim-ministru la 10 noiembrie 1928, rămânându-i prea puţin timp pentru a celebra împlinirea celor zece ani de la Unire la 1 Decembrie 1928. De aceea, marile serbări au fost amânate, urmând să cunoască o fază oficială la Bucureşti, în 10 mai 1929, şi una principală, fastuoasă, la Alba Iulia, în 20 mai, acelaşi an.

Alba Iulia, transformat în reşedinţă de judeţ

Beneficiind de sume generoase de bani alocate cu ocazia evenimentului, oraşul Alba Iulia a trecut prin transformări menite să îi îmbunătăţească imaginea. Odată cu marile serbări, oraşul devenea reşedinţă de judeţ, preluând această postură de la Aiud. Comitetul de organizare local îl avea în frunte pe Ioan Pop, om de bază şi în organizarea de la 1918, secondat de Florian Medrea ca vicepreşedinte, de prefectul judeţului, Emil Pop, şi de primarul oraşului, Aurel Sava, urmaţi de o listă impresionantă de nume implicate.

serbari unirea alba iulia

Reenactori din epoci istorice diferite participanţi la eveniment. Foto Muzeul Unirii

De exemplu, de subcomisia de propaganda şi ordine era responsabil Florian Medrea, poziţie similară cu cea pe care o îndeplinise în preajma Adunării Naţionale de la 1 decembrie 1918. Şi tot asemănător, în parte, cu ce se întâmplase la 1918, au existat subcomisii de „încartiruire” (cu cazări pe o rază de 20 km în jurul oraşului), de primire, de înfrumuseţare a oraşului, de propaganda prin presă, sanitară, respectiv pentru organizarea transporturilor.

Fotografii de la antrenamentul pentru paradă

Pregătirea evenimentului poate fi reconstituită şi cu ajutorului unui set de fotografii spectaculoase, achiziţionate recent şi expuse la Muzeul Naţional al Unirii, pe parcursul lunii mai 2021. Fotografiile permit reconstituirea unei părţi din pregătirile pentru marea paradă inclusă în programul evenimentului de la Alba Iulia. 

„Cea mai plauzibilă ipoteză este că au fost făcute înainte cu o zi, în 19 mai, atunci când a existat o şedinţă de antrenament pentru cei ce urmau să defileze în ziua următoare. Astfel se explică şi echipamentul incomplet al câtorva dintre ei“, spune istoricul de la Muzeul Unirii. Aceste informaţii se verifică în conţinutul fotografiilor luate în şanţurile Cetăţii Alba Iulia. Reenactorii ocupaseră o parte din latura nordică a şanţurilor, în zona Bastionului Carol, iar atmosfera era una destinsă, beneficiind de atenţia unor spectatori postaţi pe zidurile fortificaţiei.

serbari unirea alba iulia

Cortegiul istoric, cu fetele Horei Unirii în prim plan. Foto Muzeul Unirii

Referitor la pregătirea din 19 mai, presa vremii relata că pe platoul vestic, în aleea tribunelor, „cortegiul istoric face repetiţie sub ochii a sute de spectatori. Toate costumele istoriei noastre, de la colonizare şi până la Avram Iancu, defilează în ritmul muzicii militare. Legionari, arcaşii lui Radu Negru, sutaşi în zale, costume violent colorate, se perindă într-o lungă şi evocatoare theorie [sic!]. Păcat că iluzia e astăzi înjumătăţită. Toţi domnii, toţi prinţii istoriei sunt raşi. De abia mâine chipurile lor vor căpăta bărbile impozante din estampe”.

Într-una dintre imagini este surprins reenactorul care l-a întruchipat pe Mihai Viteazul, care la parada propriu-zisă  a purtat o barbă artificială. La acelaşi artificiu au apelat mai multe dintre personajele participante la paradă. 

Programul zilei de 20 mai 1929, la Alba Iulia

Startul evenimentului a fost dat prin 101 salve de tun. Bornele programului din prima parte a zilei: Te Deum-ul de la Catedrala Încoronării, discursul patriarhului Miron Cristea, adunarea festivă în Sala Unirii, discursul lui Iuliu Maniu.

Ora 12.30: A început cel mai impresionant moment al programului parada militară şi civilă întinsă pe o durată de trei ore. Defilarea a fost primită de prinţul regent Nicolae, călare pe un cal alb, în faţa tribunei principale rezervată pentru familia regală, regenţă, guvern şi corpuri diplomatice.

sarbatoare uriasa alba iulia

Familia regală la Alba Iulia. Foto Muzeul Unirii

Traseul defilării a urmat cursul actualului Bulevard 1 Decembrie, începând din zona Colegiului Horea Cloşca şi Crişan (clădirea existând deja la 1929) şi urmând câteva sute de metri în linie dreaptă spre nord. Tribuna oficială pare a fi fost amplasată pe axul Catedralei Încoronării, la capătul actualului Parc al Unirii, cu faţa spre vest şi spatele la cetate. 

Parada a început cu 100 de călăreţi de la Jina, urmaţi de veteranii Războiului de Independenţă, veteranii memorandişti, societăţile, studenţii, voluntarii ardeleni, percum şi aşa-numitele “150 de steaguri din America” ş.a. “Întreaga defilare părea un vis. Te frecai la ochi şi nu-ţi venea să cerzi dacă ceea ce vezi şi asculţi e aevea sau numai o plăzmuire frumoasă”, notau ziariştii vremii.

Ora 13.30: a început cortegiul istoric, numit uneori şi “conductul istoric”. 

Potrivit istoricului citat, cortegiul a fost structurat astfel:

“Dacii cei pletoşi cu balaurii lor de aramă”

Romanii – “în sunetul surlelor şi al marşurilor victorioase vine cortegiul roman”

Descălecătorii/întemeietorii: Radu Negru şi Bogdan Vodă (după mai multe interpretări din presă, descălecătorul prezent în paradă a fost, de fapt, Dragoş)

Domnitorii: Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare

serbari unirea alba iulia

Mihai Viteazul în ipostaza intrării triumfale în Alba Iulia. Foto Muzeul Unirii

Horea, Cloşca şi Crişan

Avram Iancu şi oamenii săi - Axente Sever, S. Balint, N. Solomon ş.a., plus “ideologul cu glas inspirat de arhanghel al revoluţiei”, Simion Bărnuţiu.

Unirea Principatelor din 1859 era doar simbolizată prin hora “fetelor şi nevestelor muntence şi modovence, în mijlocul cărota boierii împreunară steagurile în semn de contopire desăvârşită”. Domnişoarele prinse în horă erau, de fapt, elevele Liceului de fete din Alba Iulia.

La începutul paradei, Războiul de Independenţă fusese reprezentat de veteranii acestuia, iar Marele Război era şi el prezent de numeroşi veterani şi invalizi. Această parte fusese însă distinctă de cortegiul istoric. „Per total, a contat, în mod evident, capacitatea acestui cortegiu, ca tot, de a transmite o imagine coerentă asupra istoriei, de a sintetiza şi a explica, de a imprima o direcţie precisă epopeei naţionale, de care românii prezenţi să fie mândri, iar presa străină impresionată“, mai spune istoricul Tudor Roşu.

 

Aprecieri şi critici pentru organizatori

Odată încheiat ceremonialul de pe platoul vestic al oraşului Alba Iulia, programul zilei a continuat cu inaugurarea Muzeului Unirii (cu panglica tăiată de Iuliu Maniu) şi, finalmente, cu banchetele de la Cercul Militar/Sala Unirii şi de la Teatrul Caragiale (n.a. actuala Casă de Cultură a Studenţilor). Au curs valuri de aprecieri pentru organizarea şi evenimentul, în ansamblu. Critici au fost formulate pe partea de organizare, în special presupusa ignorare a publicului participant, atât în privinţa posibilităţii de a vedea evenimentele şi în special pe Regele Mihai.

sarbatoare uriasa alba iulia

Defilarea oficială a personajului Mihai Viteazul

De asemenea,  s-a arătat cu degetul şi spre  “slaba rânduielă” în împărţirea mesei populare ce a produs devălmăşie, cât şi în privinţa posibilităţilor de întoarcere acasă a aparticipanţilor. Evenimentul a beneficiat şi de atenţia a numeroşi corespondenţi de presă şi, în consecinţă, de o largă reflectare mediatică.

20 mai 1929-Alba Iulia,  în cifre:

22 milioane de lei bugetul alocat pentru Serbările Unirii;

300.000-500.000 de oameni prezenţi la evenimentel;

101 salve de tun;

60 de actori implicaţi;

3 ore a durat parada de la Alba Iulia.

Vă mai recomandăm să citiţi:

 

Biroul S al Securităţii, cerberul din oficiile poştale care controla scrisorile românilor în timpul regimului comunist

Electrica Furnizare, amendată de OPC pentru practici înşelătoare. Tarife ascunse în contractele cu clienţii

Flagrant pentru droguri cu ciuperci Champignon. Cum au prins poliţiştii de la BCCO trei consumatori de stupefiante

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite