Cât de bun e struţul în ograda românului: ferma din Sebeş demarată cu banii de la nuntă

Cât de bun e struţul în ograda românului: ferma din Sebeş demarată cu banii de la nuntă

Marius Farcaşiu a pariat pe creşterea struţilor şi a câştigat o afacere înfloritoare

O familie din Sebeş a transformat pasiunea pentru struţi într-o activitate profitabilă. „Ograda cu struţi“ a pornit la drum în 2009 cu o familie de păsări, formată din două femele şi un mascul, şi a ajuns acum să numere 56 de păsări şi 200 de pui.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ca mulţi alţi fermieri români, familia Farcaşiu din Sebeş, judeţul Alba, s-a apucat de creşterea struţilor mai mult pentru că era ceva inedit, o curiozitate. În timp, afacerea a evoluat şi au început să apară şi beneficiile financiare din vânzarea de ouă şi carne de struţ, produse apreciate pentru valoarea nutritivă ridicată şi pentru conţinutul redus de grăsimi şi colesterol. 
 

AU ÎNCEPUT CU BANII DE LA NUNTĂ

Anca şi Marius Farcaşiu au cumpărat prima familie de struţi, adică un mascul şi două femele, în 2009, la pachet cu un incubator. Acum, după şapte ani de la demararea afacerii, „Ograda de struţi“ de la Sebeş are 56 de păsări reproducătoare şi 200 de pui. „Am construit un ţarc şi un padoc în grădina părinţilor. Suprafaţa de care am dispus la acel moment a fost de 250 de metri pătraţi. Toate investiţiile au fost realizate din banii câştigaţi la nuntă“, afirmă Marius Farcaşiu. 
 
Fermierul nu poate oferi un răspuns clar la întrebarea de ce s-au apucat de creşterea struţilor. „Nici acum nu ştiu de ce ne-am apucat de aşa ceva. Nu aveam nici cele mai mici cunoştinţe în domeniul creşterii struţilor, nici măcar în domeniul zootehnic sau agricol. Totul a fost cât se poate de nou pentru noi. Dar am avut sentimentul că o să reuşim şi o să realizăm ceva inedit aici în România“, spune crescătorul de struţi. Începând cu anii 2011-2012, a crescut apetitul europenilor pentru carnea şi ouăle de struţ, lucru care a dus la apariţia acestor produse în hipermarketuri. În 2014, consumul de carne de struţ a crescut cu 50% faţă de 2013 la nivelul Uniunii Europene şi cu peste 80% în România.
 

PROPRIETĂŢILE CĂRNII DE STRUŢ

Dacă până în 2015, planurile de afaceri au vizat în principal dezvoltarea prin creşterea numărului de animale, în prezent, familia Farcaşiu se axează pe crearea unei reţele de distribuţie a cărnii de struţ. „Până anul trecut, atenţia noastră în vederea desfacerii era concentrată asupra pieţelor externe. Începând cu acest an, dezvoltăm o reţea de distribuţie a cărnii de struţ pe piaţa locală. Consumatorii români sunt tot mai preocupaţi de calitatea alimentelor pe care le consumă. Astfel, cererea internă pentru carnea de struţ este în continuă creştere datorită proprietăţilor sale nutritive“, spune proprietarul fermei. 

Carnea de struţ are proprietăţi nutritive deosebite
 
Marius Farcaşiu oferă şi date concrete referitoare la proprietăţile deosebite ale cărnii de struţ. Astfel, 100 de grame de file gătit din carne de struţ asigură următoarele procente din doza zilnică de substanţe nutritive recomandată de medici: proteină - 51%, vitamina B12 - 84%, vitamina B6 - 40% ş,i vitamina B3 - 40%, seleniu - 48%, zinc - 40%, fier - 19%. Cel mai mare beneficiu îl reprezintă, însă, nivelul scăzut de colesterol, mai mic decât al cărnii de pui, curcan şi vită. De asemenea, nivelul de grăsimi saturate este de doar 7% din doza zilnică admisă. Carnea se poate prepara asemenea oricărui tip de carne roşie, fiind foarte bună pentru grătar. Deocamdată, ferma nu deţine o fabrică de procesare a cărnii, iar vânzarea se realizează prin intermediul unui abator acreditat. Familia Farcaşiu a demarat proiectul unei fabrici proprii de procesare care ar urma să fie funcţională în 2017.
 

CE SE VINDE DINTR-UN STRUŢ

O familie de struţi, formată dintr-un mascul şi două femele, este aptă pentru reproducere de la vârsta de patru ani, timp în care costurile medii de întreţinere se ridică la 1.200 de euro. Însă, preţul pentru o familie cu pedigree ajunge la 3.000 de euro, astfel că, din vânzarea exemplarelor fermierul rămâne, după patru ani, cu un profit de aproximativ 1.800 de euro. „În prezent avem 56 de struţi reproducători şi 200 de pui cu vârsta cuprinsă între o lună şi un an, un incubator de 500 de ouă şi o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi pentru fermă“, a precizat Marius Farcaşiu. 

Ograda cu struţi de la Sebeş
 
Când vine vorba de struţi, nimic nu se pierde, totul se transformă. Pielea, considerată un produs de lux, este folosită pentru obţinerea unei game variate de accesorii vestimentare (genţi, curele, etc.). Penele de struţ sunt folosite pentru confecţionarea măştilor de carnaval, a evantaielor, în diverse scopuri decorative, iar pămătufurile din puf de struţ sunt excelente pentru ştergerea prafului de pe mobilă. Ouăle pot fi folosite în alimentaţie şi pentru decoraţiuni interioare. Oasele de struţ sunt utilizate în hrana animalelor: măcinate foarte fin ele reprezintă o sursă foarte bună de calciu. Uleiul de struţ are însemnate proprietăţi terapeutice, fiind folosit în industria cosmetică la prepararea cremelor pentru îngrijirea tenului.
 
Raportul de mărime dintre un ou de struţ şi unul de găină
 
Fermierul din Sebeş ne-a furnizat şi preţurile principalelor produse obţinute de la struţi. Astfel, pielea de calitate, fără ciupituri şi tăieturi, prelucrată, are preţul de 1.800 lei, ouăle pentru consum costă 100 de lei bucata, iar cele pentru incubaţie se vând cu 270 de lei. La carne, preţul variază în funcţie de grupele de muşchi, de la 81 de lei la 115 lei kilogramul. În afară de muşchi, se mai vând ficatul, pipota, inima etc. La Sebeş au existat cereri şi pentru os de struţ, din care să fie fabricate mânere pentru cuţite, dar şi coji de ouă pentru încondeiat şi pene pentru desprăfuire sau pentru produse ornamentale. 
 

LUCERNA, MÂNCAREA PREFERATĂ

Păsările sunt hrănite cu 70% lucernă şi 30% furaje produse în ferma proprie, fără hormoni sau alte ingrediente care să le grăbească creşterea. „Facem cu drag această muncă, pentru că dorim ca pe masa clienţilor noştri să ajungă o mâncare sănătoasă şi gustoasă. Afacerea cu struţi este profitabilă în măsura în care nu este privită ca o afacere care te îmbogăţeşte peste noapte. Noi, în familie, avem o vorbă: «să nu privim struţul că pe pasărea cu oul de aur». Preferăm să lăsăm rezultatele noastre să vorbească de la sine. Atâta timp cât dai sută la sută în ceea ce faci, indiferent ce faci, o să reuşeşti“, spune fermierul. Firma prin care administrează „Ograda cu struţi“ a avut în 2015 o cifră de afaceri de circa 1,6 milioane de lei şi un profit de aproximativ 217.000 de lei. 
 
 

Struţul african s-a aclimatizat perfect în România

Struţul african, perfect aclimatizat condiţiilor din România, are o durată medie de viaţă de 70 de ani, din care aproximativ 50 de ani de fertilitate. La vârstă de un an are în jur de 120 kg – din care aproximativ 45 - 60 de kilograme de muşchi. Femelele depun în medie un ou la două zile (între 40 şi 60 de ouă într-un sezon). Ouăle de struţ au o greutate de la 1.200 de grame până la 2.000 de grame, echivalentul a 24 de ouă de găina, însă cu un nivel mai scăzut de colesterol, aproape de zero. 
 

FĂRĂ AMENAJĂRI ŞI HRANĂ SPECIALE

Creşterea struţilor nu este nicidecum o îndeletnicire exotică: nu necesită condiţii speciale, iar hrana este uşor de procurat. Nu este nevoie de amenajări şi hrană specială. Struţii au un randament rapid de creştere, sunt păsări care nu necesită vaccin, trăiesc mult şi se îmbolnăvesc foarte greu. Păsările cresc în familii, în ţarcuri în aer liber, iar puii se cresc separat, în spaţii ce le asigură o temperatură optimă. O pasăre consumă zilnic 5 kilograme de hrană: grâu furajer, orz, ovăz, şrot de floarea- soarelui, şrot de soia şi premixuri pentru ouat. 
 
Creşterea unui pui de struţ până la vârstă de 1 an nu este deloc costisitoare - sub 100 de euro. Pentru cei ce doresc o afacere profitabilă, ce generează venituri în timp scurt şi cu riscuri minime, „Ograda cu struţi“ din Sebeş oferă ouă pentru reproducere, pui de 3 săptămâni sau de 1 an. Preţul de pornire pentru puii de struţ cu vârsta de o lună este 100 de euro/cap. Struţii reproducători se vând cu 1.000 – 1.500 de euro/cap, dar, în prezent, ferma din Sebeş nu vinde astfel de exemplare.

 
Se poate demara o astfel de activitate chiar şi numai cu un mascul şi o femelă. Femela începe să se ouă la vârsta de un an, însă primele ouă nu sunt bune pentru incubat. Abia după ce struţii împlinesc trei ani, fac ouă care se pot incuba. Prin urmare, primele ouă pot fi vândute pentru acoperirea cheltuielilor, în special cele cu hrana, care sunt şi cele mai mari. Jumătate din hrana struţului reprezintă lucerna, dar mai are nevoie şi de grâu, porumb, orz, ovăz, amestec de cereale.
 
Statisticile realizate de specialişti arată faptul că hrana cu care se creşte un porc este suficientă pentru 7 struţi. Avantajul este net în favoarea struţilor şi la producţia de carne. Un porc oferă, în medie, 70 de kilograme de carne într-o perioadă de şase luni, în timp ce de la şapte struţi se obţin aproximativ 160 de kilograme de carne. 
 

Reţete de preparare a cărnii de struţ


Muşchi cu creveţi în sos
Ingrediente: 12 medalioane de muşchi de struţ (care se vor prepara pane), 8 creveţi mari, 15-20 bucăţi de usturoi (mărime medie), 350 ml de vin alb sec, 750 g de smântână, 1 ceapă roşie, tăiată mărunt, 1/2 pachet unt, sare, piper după gust, 1 lingură de ulei măsline, 150 ml de supă pui 
 
Mod de preparare: Usturoiul se coace în cuptor până când se înmoaie şi se rumeneşte (aproximativ 10-15 minute). Într-un vas de gătit se topeşte untul şi se căleşte ceapa. Se adaugă vinul şi se lasă la foc mediu până scade. Când vinul s-a evaporat, se adaugă usturoiul şi se pasează. Se adaugă apoi treptat smântâna, sarea şi piperul. Se readuce amestecul la fierbere, după care se ia de pe foc. Într-un vas de gătit separat, medalioanele de struţ se prepară pane în uleiul de măsline (se acoperă într-un sos de ouă, apă, făină, sare, piper şi se prăjesc în ulei încins). După ce au fost scoase medalioanele de struţ, se adaugă creveţii şi supă de pui. Se prepară sote până când creveţii sunt gata. Se adaugă la final carnea de struţ şi sosul preparat
anterior.
 
 
Muşchi la grătar
Ingrediente: 4 bucăţi de muşchi de struţ, 1/2 ceaşcă de oţet balsamic (cu mirodenii), 4 linguri de miere, 4 linguri ulei de măsline extravirgin , 2 linguri de busuioc verde proaspăt tăiat, 1 linguriţă de boabe muştar 
Mod de preparare:  Se prepară un sos din oţet, miere, ulei de măsline, busuioc şi muştar, care se toarnă peste carne. Muşchiul se lasă la marinat într-un recipient de sticlă acoperit timp de 2-4 ore. Grătarul se încălzeşte la o temperatură ridicată. Friptura se pune pe grătar pentru 4-5 minute pe fiecare faţă, turnând deasupra sosul marinat. Se serveşte imediat cu garnitură de cartofi piure, brânză şi păstăi de fasole verde.

 

Câteva curiozităţi despre struţi

  • La maturitate, struţul are cel mai dezvoltat sistem imunitar cunoscut până în prezent
  • Ochii struţilor sunt mai mari decât creierul lor
  • Struţii pot alerga cu 72 km/h timp de 30 de minute
  • Pielea de struţ este mai scumpă decât pielea de crocodil sau de şarpe
  • Coaja oului de struţ are aceeaşi rezistenţă ca porţelanul chinezesc, fapt pentru care este folosită la confecţionarea diferitelor obiecte ornamentale
  • Contrar celor crezute de majoritatea oamenilor, struţii nu îşi bagă capul în nisip. Ei îşi întind gâtul pe sol atunci când vor să se camufleze
  • Struţii sunt recunoscuţi ca fiind foarte prietenoşi. Dresaţi, aceştia urmează oamenii asemenea câinilor
  • Oul de struţ este echivalentul a 24 de ouă de găină, iar fierberea lui durează circa 2 ore
  • Struţii pot trăi până la 80 de ani în captivitate
  • Masculii ajung la maturitate la 2 ani şi 6 luni, iar femelele la 2 ani.  
 

Citiţi şi:

 

Cum se poate renunţa la cetăţenia română. Zeci de mii de români au abandonat definitiv ţara natală în ultimii 20 de ani

 

Povestea neştiută a „Leului de Aur”, clădirea veche de 600 de ani din Sebeş, care l-a găzduit şi pe Mihai Viteazul

 

Cum a fost promovată ţara noastră la un târg din Chicago din 1893: costumul tradiţional şi maşina de cusut Singer

 

Celebrul fizician care a inventat primul laser din România. A fost a patra ţară din lume care a avut un asemenea aparat

 

Celebrul pridvor al caselor ţărăneşti, considerat inutil de un mare filosof român: „Trădează un simţ artistic de care e foarte departe casa săsească“

 

Petru Rareş, primul voievod român care a purtat ochelari. În 1546, supuşii lui s-au dat peste cap pentru a-l înzestra pe domnitor cu artificiul oftalmologic

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: