Castelul din Apuseni distrus în timpul filmărilor la „Noi cei din linia întâi” a fost cumpărat de Hilton FOTO VIDEO

Castelul din Apuseni distrus în timpul filmărilor la „Noi cei din linia întâi” a fost cumpărat de Hilton FOTO VIDEO

Un castel din Apuseni, scenă de filmare a unor secvenţe din celebrul film istoric „Noi, cei din linia întâi”, a fost vândut lanţului hotelier Hilton.

Ştiri pe aceeaşi temă

Castelul de la Zlatna a fost scos la vânzare pentru prima dată în urmă cu aproape zece ani. În 2019, a fost preluat de casa de licitaţii care a reuşit după doi ani să îl vândă. 
 
Cumpărătorul este Hilton Romania, la preţul de 260.000 de euro, care ar urma să îl transforme într-un hotel de lux. Informaţia a fost confirmată de primarul oraşului Zlatna, Silviu Ponoran. 
 
Valoarea de cumpărare este cu 35.000 de euro mai mică decât oferta iniţială. Hilton administerază în România unităţi hoteliere sub mai multe branduri în Bucureşti, Cluj, Sibiu, Oradea, Iaşi şi Sighişoara. Compania hotelieră nu a confirmat efectuarea tranzacţiei. Constucţia a fost vândută prin Sotheby’s International Realty, fostul Artmark Historical Estate. Cumpărătorul intermediar este o casă de avocatură din Cluj-Napoca.

Prima încercare de vânzare a construcţiei spectaculoase datează de aproape 10 ani. În tot acest timp, preţul de vânzare a fost scăzut de la 550.000 de euro la mai puţin de jumătate din această sumă. 
 
Clădirea a fost folosită în anii ’80 în celebrul film de război „Noi, cei din linia întâi” regizat de Sergiu Nicolaescu, fiind grav deteriorat în timpul filmărilor, când o parte din încăperi au fost chiar incendiate. Ulterior au existat nemulţumiri cu privire la distrugerile care au avut loc la castel în timpul filmărilor. 
 

Castelul a fost ridicat de Ion Gigurtu, fost prim-ministru al României, în perioada 1936-1939, fiind reşedinţa de vară a prosperului politician şi industriaş. Castelul este aşezat pe un teren de 8.800 de mp şi are o suprafaţă construită de 1.358 mp. Gigurtu a fost şi director general al societăţii „Mica”, specializată în extragerea de aur şi alte metale preţioase, fiind folosit şi ca sediu administrativ pentru societatea minieră. Statura şi elementele de compoziţie îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influenţă moldovenească, foarte apropiat stilului Ghika-Budeşti. 
 
Zona în care se află castelul. Foto: Facebook/ Judeţul Alba
 
Se află lângă drumul ce şerpuieşte pe lângă râul Ampoi (DN74) ce face legătura între Alba Iulia şi Abrud, într-o zonă turistică spectaculoasă. Spaţiile interioare sunt distruse în cea mai mare parte având nevoie de investiţii importante pentru a fi introdus în circuitul turistic. După naţionalizare, imobilul a fost folosit ca sediu al unei societăţi miniere, iar din anii 50, ca sediu de şcoală pentru copiii din zonă şi ca tabără şcolară în timpul verii. La începutul anilor 80, clădirea a fost cedată unei unităţi militare, acesta fiind şi motivul principal pentru care a fost folosită în filmul regizat de Sergiu Nicolăescu. 
 
 
Ion Gigurtu a ridicat castelul în perioada 1936 - 1939
 
După Revoluţie, construcţia a ajuns la Consiliul Judeţean Alba. În anul 2003, Consiliul Judeţean a scos la vânzare castelul. După mai multe licitaţii la care nu s-a prezentat nimeni, imobilul a fost cumpărat în 2004 de o firmă italiană, cu peste 400.000 de lei, cu intenţia de a amenaja un hotel. Proprietarul clădirii este firma „Team Bau“ SRL Alba Iulia. Firma italiană a efectuat în 2009 câteva investiţii pentru a opri distrugerea castelului. 
 
Captură video cu castelul din filmul ”Noi cei din linia întâi”
 
A fost schimbat acoperişul, s-au pus instalaţiile de scurgere a apei de ploaie, s-a izolat fundaţia şi s-a compartimentat parţial interiorul. Ulterior, proprietarul itlaian a renunţat la idee şi a scos castelul la vânzare însă nu a găsit un cumpărător interesat. Investiţia pentru introducerea în circuitul turistic se ridică la cel puţin 1 milion de euro.
 
 
Castelul este aşezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafaţă construită de 1358 mp, 19 camere şi un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente. De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare şi reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va şi uşura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundaţiei, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperişului şi a şarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale. 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările