Cabana lui Mihail Sadoveanu din Munţii Sebeşului, de la o simplă casă de vacanţă a scriitorului la vila de protocol a Securităţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Impresionat de frumuseţea Văii Sebeşului, scriitorul Mihail Sadoveanu a construit în urmă cu aproape 90 de ani o cabană în apropierea comunei Şugag, unde obişnuia să locuiască atunci când mergea la vânătoare şi la pescuit.

În Munţii Şureanu, la aproape 1.500 de metri altitudine, se găseşte fosta cabană de vânătoare a scriitorului Mihail Sadoveanu. Cu toate că ar fi trebuit să fie monument istoric şi să fie inclusă în circuite turistice, construcţia veche de aproape 90 de ani are un proprietar cu totul surprinzător: Ministerul Afacerilor Interne.

Construcţia din lemn are o poveste lungă şi interesantă. Cabana a fost ridicată după ce scriitorul Mihail Sadoveanu a ajuns, în anul 1927, pe Valea Sebeşului, în timpul peregrinărilor lui prin ţară. Impresionat de peisajul şi de sălbăticia locurilor şi fiind un pasionat vânător şi pescar, Sadoveanu a decis să construiască o cabană pentru a avea unde locui în perioada când ajunge în masivul Şureanu. 

Despre frumuseţea locurilor de pe Valea Sebeşului scriitorul a relatat în două dintre operele sale: „Valea Frumoasei“ în 1938 şi „Poveştile de la Bradu’- Strâmb“ în 1941. „Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele“, povesteşte Mihail Sadoveanu despre Valea Frumoasei. Mai mult, împreună cu scriitorul Ionel Pop, care deţinea drepturile de vânătoare şi pescuit în zonă, Sadoveanu a hotărât ridicarea unei biserici de lemn, în apropierea cabanei, în anul 1943. 

STRĂMUTATĂ PENTRU A FACE LOC BARAJULUI  DE ACUMULARE

Ionel Pop, unul dintre participanţii la partidele de vânătoare organizate de Sadoveanu, îşi aminteşte într-una dintre relatările sale: „Cu maestrul Sadoveanu am mai făcut eu în trecut asemenea evadări în sălbăticiune şi îi cunoşteam şi iscusinţa, şi plăcerea preparării ambroziei: păstrăvi proaspeţi la frigare sau înfăşuraţi în frunză de brustur şi îngropaţi în grămăjoară de jar“. De asemenea, Alexandru Craiovan scria în lucrarea „Oameni, animale şi locuri pe Valea Frumoasei“ că Sadoveanu se retrăgea în această zonă când Bucureştiul era bombardat de aliaţi: „În sângeroasa vară a lui 1944, când Bucureştiul se cutremura sub ploaia de bombe a nenumăratelor escadrile aliate, când locuinţa lui de pe strada Witting nr. 12 este avariată, Sadoveanu se refugiază din nou aici, la casa de la Bradu’ Strâmb, unde găseşte un adăpost primitor, departe de urgiile războiului“. 

image

Ionel Pop, împreună cu Ieronim Stoichiţă (avocat din Sibiu), a concesionat dreptul de vânătoare şi pescuit pe Valea Frumoasei încă din anul 1922. Mai precis, la 1 noiembrie 1922, a arendat dreptul de vânătoare Ieronim Stoichiţă, pentru ca doi ani mai târziu, să i se alăture şi Ionel Pop. Înaintea acestora, între anii 1893 şi 1922, dreptul de vânătoare şi pescuit a aparţinut contelui Samuel Teleki. Atât biserica, cât şi cabana au rămas pe terenurile pe care au fost construite iniţial până în anul 1979, când au fost strămutate la altitudini mai mari din cauza construirii lacului de acumulare Oaşa. Biserica de lemn se află acum în curtea Mănăstirii Oaşa, în timp ce cabana lui Sadoveanu se găseşte în apropiere, pe malul lacului de acumulare. 

Cabana de vânătoare a scriitorului a fost, înainte de 1989, vila de protocol a Securităţii (parte a Ministerului de Interne), iar după 1989, după divizarea ministerelor, a trecut în patrimoniul MAI. Primarul comunei Şugag, Constantin Jinar, spune că această locaţie i-a interesat pe urmaşii marelui scriitor, strănepotul lui Sadoveanu, Dan Herford, ajungând şi la Şugag în decursul demersurilor de recuperare a averii străbunicului său. 

image

Barajul de acumulare Oaşa. Cabana se găseşte în apropierea mănăstirii, pe malul lacului

„Imobilul numit generic «Casa Sadoveanu», situat în zona Oaşa, a intrat în administrarea Ministerului de Interne în anul 1979, iar din documentele existente în evidenţa de cadastru nu rezultă că acest imobil a aparţinut scriitorului Mihail Sadoveanu. Întrucât clădirea era amplasată în cuva lacului de acumulare, în anul 1979 aceasta a fost strămutată, în baza unui proiect de strămutare şi amplasată pe un teren ce aparţine Statului Român. În anul 1997, Consiliul Local al comunei Şugag a aprobat parcelarea terenului, iar Ministerul de Interne a intabulat dreptul de administrare în cotă 1/1 parte. Din datele ce le deţinem nu rezultă că imobilul denumit «Casa Sadoveanu» ar fi făcut obiectul unui proces civil prin care urmaşii scriitorului Mihail Sadoveanu l-ar fi revendicat“, afirmă reprezentanţii IPJ Alba.  „În mod normal, cabana ar fi trebuit transformată în muzeu şi inclusă în circuitul turistic al zonei. Este păcat să rămână aşa“, a spus Matei Drâmbărean, directorul Direcţiei pentru Cultură Alba. ;

Cum se ajunge la cabana scriitorului

Drumul cel mai simplu şi cel mai sigur este pe traseul Sebeş – Şugag – Oaşa, pe drumul naţional 67C. Aici, lângă lacul Oaşa (foto) şi în apropierea Mănăstirii se află fosta cabană de vânătoare a scriitorului Mihail Sadoveanu. În continuare, pe drumul judeţean se ajunge în zona turistică Luncile Prigoanei – Poarta Raiului şi la domeniul schiabil Şureanu. Pe drumul judeţean se poate urca cu orice fel de maşină, însă este recomandat să nu lipsească lanţurile, având în vedere că este o zonă în care ninge foarte mult. În Poarta Raiului, locul în care se doreşte dezvoltarea unei staţiuni de lux, preţurile pe cameră, pe timp de iarnă, sunt cuprinse între 200 şi 300 de lei, preţ în care la majoritatea pensiunilor este inclus micul dejun şi alte facilităţi, ca de exemplu SPA, saună, teren de fotbal.

De la Poarta Raiului până la Domeniul Schiabil Şureanu sunt 2 kilometri care pot fi parcurşi atât cu maşina, cât şi pe jos. Cei care vor să se bucure de zăpadă se pot îndrepta şi spre Luncile Prigoanei care se află la aproximativ 5 kilometri de pârtie. Preţurile sunt variate, în funcţie de condiţii, şi sunt cuprinse între 80 de lei şi aproximativ 200 de lei camera de două persoane pe noapte.

Citiţi şi:

Povestea primului român care a călcat în Australia. Globe-trotter-ul din secolul al XIX-lea a cutreierat alte două continente

Cum pescuiau dacii acum 2.000 de ani: metoda inedită dezvăluită de un roman. Care era mâncarea de bază a strămoşilor noştri

Marea migraţie ardelenească în America. De ce au ales zeci de mii de români calea străinătăţii la începutul secolului XX

Arsenalul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cum arată carabina de 100.000 de euro găsită la Revoluţie în vila din Primăverii

Brandurile de Cugir dorite de toată lumea şi care se vindeau pe pile în comunism: maşina de spălat Albalux şi maşina de cusut Ileana

Secretele celor patru vizite ale lui Ceauşescu în SUA. Cum îi „bârfea” dictatorul pe americani după ce se întâlnea cu preşedinţii lor

Cine a fost Diegio, controversatul personaj despre care se spune că ar fi încheiat pacea cu romanii

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite