Blestem de acum 1.700 de ani descoperit la Apulum, tălmăcit de arheologi: „Şterge-s-ar numele lui...“

Textul ce invocă un blestem scrijelit pe o tăbliță din plumb, descoperită de doi arheologi în anticul Apulum în 2007, a fost descifrat de un specialist de la Budapesta. Artefactul va fi expus la Muzeul Național al Unirii.

Scrisă în latina cursivă pe ambele fețe, tăblița din plumb pe care apare blestemul a fost descoperită în 2007, sub un schelet într-un mormânt roman de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Piesa datează din secolul II d. Hristos.

Mesajul artefactului a fost descifrat după cinci ani de la descoperire de către reputatul speciaslist Gh. Nemeth de la Budapesta și publicat împrenă cu arheologul George Boungru într-una dintre cele mai bune reviste stiințifice de profil  din Germania. „Structura piesei noastre conține 22 de linii, lipsindu-i atât începutul cât și partea sa finală. Probabil că începutul piesei conținea formula: defigo sau depono, care înseamnă a prinde, a înfige“, spune arheologul George Bounegru.

Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul. Așa că este deschisă calea speculațiilor între istoricii cae studiază perioada romană. „Nu cunoaștem motivul blestemului, asta dacă el a fost cumva menționat pe tăbliță! „Termenul „nomen“ este echivalent în unele înscrieri similare cu părți ale corpului (cap, inimă, limbă),  iar în alte cazuri, probabil și la tăbșița de plumb de la Apulum, este identificat cu numele persoanei blestemate“, este de părere George Bounegru, cel care a descoperit piesa în echipă cu arheologul Ilie Lascu, ambii de la Muzeul Național al Unirii. 

Mesajul este scrijelit cu litere din latina cursivă

Cel mai probabil textul din vechime se face „auzit“ după cum urmează: „Șterge-s-ar numele lui“. Din partea păstrată se pot citi numele în forma genitivă (-es) a șapte femei: Clianes, Iulies, Valeries, Flavies Iulies, Aurelies,Iulies, Valeries“.

Mortul, „poștaș“ între oameni și zeitățile Infernului

Romanii s-au dovedit a fi mistici și atunci când vroiau să blesteme pe cineva. Scriau «cuvinte grele»  pe nişte tăbliţe pe care le strecurau în mormânt, convinşi că mortul va duce mesajul pe lumea cealaltă. Pe tăbliţe erau inscripţionate mesaje adresate unor divinităţi sau spirite infernale, pentru a exercita o influenţă negativă asupra existeţei, a bunurilor sau rudelor persoanei vizate. Plumbul era considerat de romani un metal cu proprietăți malefice, motiv pentru care aceste „tabellae defixiones“ apăreau pe un asfel de material.

O descoperire similară a fost făcută în anticul Dierna, orașul  actual Orșova, însă pe o foiță de aur.  Cercetările arheologice arată că astfel de artefacte erau puse în morminte, temple, dar și în locuințe. Cele mai vechi tăbliţe de blestem sunt datate la granița secolelor VI-V a.Chr., descoperite  în Sicilia. Se pare că această formă de maledicţie a persistat până în sec.VII - VIII a. Chr. deşi practica magică a blestemului s-a perpetuat până în zilele noastre.

Două secole de scriere romană la Apulum

Textul blestemului și traducerea din latină pot fi văzute  în cadrul expoziției  „ÎNTRE UTIL ȘI ESTETIC – SCRISVL LA APVLVM“, vernisată la Muzeul Național al Unirii, joi, 18 octombrie, de la ora 13. Tot pentru prima dată va fi expusă o replică a unei tăblițe cerate, folosită în Antichitate drept suport de scris. Astfel de piese au fost descoperite pe teritoriul Daciei, în minele de la Roșia Montană. Vizitatorii au acces și la o aplicație video, cu ajutorul căreia pot afla detalii despre principalele inscripții, schema de citire sau de alcătuire, iar pentru verificarea cunoștințelor cei interesați pot parcurge un chestionar digital. Potrivit organizatorilor, expoziția este gândită de asemenea manieră, încât după închiderea sa pe 18 noiembrie, să aducă o contribuție la modernizarea expoziției de bază a Muzeului Național al Unirii.

Vernisajul este urmat de  simpozionul științific intitulat „Monumente sculpturale din Dacia și provinciile învecinate. Între artă și meșteșug“, la care participă  26 de specialiști ai epocii romane din întreaga țară.