Bătălia de la Câmpul Pâinii şi eroul de legendă care a întârziat invazia otomană spre vestul Europei
0Pe teritoriul comunei Şibot din Alba se află un monument care aminteşte de o mare bătălie ce a avut loc aici în urmă cu 537 de ani, între creştini şi otomani. Inteligenţa unui mare conducător al vremurilor, Pavel Cneazul, a făcut ca armată creştină să obţină victoria.
Victoria românilor pe Câmpul Pâinii, un teren plat care se întinde de la Şibot până la Romos, în bătălia din 13 octombrie 1479, a întârziat invazia otomană asupra vestului Europei.
Istoricul Cristian Ioan Popa numeşte, foarte plastic, Câmpul Pâinii: “acest Marathon al transilvănenilor”.Conform cronicilor, decisivă în bătălie a fost contribuţia oştenilor conduşi de Pavel Cneazul, cunoscut şi sub numele de Paul Chinezul, el însuşi luptând în primele rânduri. Pavel Cneazul a devenit erou de legendă revendicat în egală măsură de români şi unguri. Ofiţer în armata regelui Matei Corvin, calitate în care este reprezentat şi în ansamblul statuar “Matei Corvin” din Cluj-Napoca, a fost recompensat pentru faptele de arme, în 1478, cu titlul de Comite (cneaz) al Timişoarei.
Comemorare la monumentul lui Pavel Cneazul de la Câmpul Pâinii
A traversat cu armata sa, tot Banatul şi o parte din Ardeal, ca să se alăture oştilor conduse de voievodul Istvan Bathory. În cinstea victoriei, regele Matei Corvin a înălţat o capelă pe Câmpul Pâinii. Distrusă în timp, a fost înlocuită cu un monument care, la rândul lui, a dispărut. Amintirea lui Pavel Cneazul rămâne vie, însă,
datorită Monumentului comemorativ ridicat în 1929, prin grija lui Nicolae Iorga. El e situat în incinta Gării CFR Şibot din Alba, care este şi un important nod feroviar.
Cum s-a derulat bătălia de la Câmpul Pâinii
O puternică oaste (circa 40.000 oşteni) condusă de paşa de Vidin, Ali Mihaloglu şi Iskender bey a trecut Dunărea pe la Orşova. Alături de un corp de oaste muntean condus de Basarab Ţepeluş, a atacat Transilvania. Au înaintat pe Valea Oltului, mergând până la confluenţa cu Lotrul, după care s-au despărţit pentru a cuprinde o arie cât mai largă. Oastea condusă de Ali bey a coborât pe Valea Sebeşului, cealaltă, condus de Iskender bey, a coborât spre Haţeg şi Caransebeş. Au atacat şi jefuit oraşele Sebeş, Alba Iulia, Haţeg şi Hunedoara, după care au făcut joncţiunea pe Valea Mureşului.
Lângă Orăştie, otomanii au întâlnit armata creştină din care făceau parte trupele voievodului Transilvaniei, Ştefan Báthory de Ecsed, oastea condusă de primarul Sibiului, Georg Hecht, un mic corp ce avea în frunte pe comitele Timişoarei şi căpitanul general al armatelor maghiare, Pavel Cneazul (Pál Kinizsi) şi un grup de munteni, strânşi de fostul domn Laiotă Basarab, alături de sârbii despotului Vuk Branković. În total erau 12.000 – 15.000 de oşteni.
Lupta s-a dat pe Câmpul Pâinii. Oastea creştină era flancată de steagurile secuieşti şi de banderiile nobiliare, în stânga, şi de steagurile săseşti şi româneşti, pe dreapta, în centru aflându-se cavaleria grea. Trupele voievodului Ştefan Báthory a dat primul atac, însă cea mai mare parte a muntenilor, plasaţi în fruntea oştilor otomane, au fost ucişi. În pragul unei catastrofe, Pavel Cneazul a atacat fulgerător din spatele oştirii otomane şi a obţinut victoria nesperată, mai mult de jumătate din oastea otomană căzând pe câmpul de bătălie. Cei rămaşi s-au retras în grabă, fiind urmăriţi de creştini până la graniţă.
Bătălia a avut un important ecou, atacurile otomane asupra Transilvaniei devenind foarte rare, iar cele care au mai avut loc au fost mai puţin primejdioase. Artizanul victoriei creştine a fost, fără îndoială, Pavel Cneazul. Om cu o forţă neobişnuită, acesta este portretizat folosind în luptă două săbii şi era cunoscut pentru cruzimea cu care tortura prizonierii turci, demnă de conaţionalul său, Vlad Ţepeş.
Se încarcă comentariile...
