Augustin Lazăr afirmă că nu i-a fost asigurat dreptul la apărare în procedura de revocare. Ce spune procurorul general despre dosarul „10 august”

Augustin Lazăr afirmă că nu i-a fost asigurat dreptul la apărare în procedura de revocare. Ce spune procurorul general despre dosarul „10 august”

Procurorul general Augustin Lazăr

Principalul motiv pentru care procurorul general Augustin Lazăr solicită suspendarea procedurii de revocare din funcţie este faptul că nu i-a fost asigurat dreptul de apărare. Cererea acestuia va fi judecată la Curtea de Apel Alba Iulia în 20 noiembrie 2018.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reprezentanţii Curţii de Apel Alba Iulia au făcut public conţinutul cererii de chemare în judecata din dosarul de contencios administrativ, în care reclamant este procurorul general al României, Augustin Lazăr, iar pârâţi sunt Ministerul Justiţiei şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la CA Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie. Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.

Augustin Lazăr a menţionat că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, "o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale". ”Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri”, susţine Augustin Lazăr, în cererea de suspendare a procedurii de revocare.
 
De asemenea, procurorul general consideră că procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte ”elementele unei veritabile proceduri disciplinare”. ”Prin efectele pe care le produce în plan concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu (…) Având în vedere efectele pe care le produce în concret propunerea de revocare din funcţie, dar mai ales faptul că avizul Consiliului Superior al Magistraturii -Secţia pentru procurori are caracter consultativ, singura etapă a procedurii în care pot fi discutate aspecte ce vizează legalitatea intrinsecă a propunerii este cea desfăşurată în faţa ministrului justiţiei”, se arată în cererea de suspendare.
 
Potrivit procurorului general, unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este ancheta privind intervenţia jandarmilor de la protestele din 11 august, ceea ce din punctul său de vedere este o ”ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale”. ”Pe de altă parte, unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10.08.2018. Se poate lesne deduce că invocarea acestui motiv de revocare constituie, în realitate, o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale. Or, Curtea Constituţională a arătat că şi sistemele în care Ministerul Public este în subordinea sau parte a Guvernului sunt conforme cu standardele europene, cu condiţia existenţei unor măsuri efective de natură a garanta independenţa sau autonomia Ministerului Public şi non intervenţia Guvernului în cauze concrete/individuale”, se mai arată în cerere.
 
De asemenea, Augustin Lazăr mai acuză că procedura de evaluare nu a îndeplinit cerinţele de transparenţă faţă de el şi  mai arată că revocarea din funcţie şi retrogradarea reprezintă cazuri de modificare a raporturilor juridice de muncă, ce intervin cu titlu de sancţiune, fiind dispuse după o cercetare prealabilă, în care dreptul la apărare al celui vizat de aceste măsuri este garantat. "Or, această minimă garanţie nu a fost asigurată procurorului general înainte de a se emite raportul de evaluare a activităţii manageriale şi propunerea de revocare. Împrejurarea că dispoziţiile legale speciale aplicabile acestei proceduri nu prevăd audierea prealabilă a procurorului vizat de măsura revocării este lipsită de relevanţă", se arată în cerere.

În document se mai susţine că raportul de evaluare şi propunerea de revocare "nu au fost comunicate direct" procurorului general, anterior mediatizării concluziilor ministrului Justiţiei. "Persoana vizată de aceste măsuri a luat cunoştinţă de conţinutul raportului şi de propunere prin intermediul mass-media, ceea ce demonstrează intenţia iniţiatorului propunerii de a utiliza această procedură ca o metodă de 'corijare/admonestare publică' a persoanei care ocupă funcţia de procuror general, lipsa de preocupare în ceea ce priveşte respectarea garanţiilor drepturilor fundamentale aflate în joc (dreptul la apărare) şi realizarea unei reale colaborări loiale instituţionale în spiritul jurisprudenţei constituţionale evocate", susţine Lazăr, în documentul citat.

Potrivit acestuia, ministrul Justiţiei a acţionat "cu exces de putere, prin aceea că actele administrative a căror suspendare se solicită, deşi formal emise în limitele normei care prevede dreptul de apreciere, reţin motive ce nu corespund obiectivelor urmărite de lege, respectiv revocarea pentru motive ce ţin de eficienţa actului managerial". Lazăr mai susţine că în cauză este îndeplinită şi "condiţia prevenirii unei pagube iminente", deoarece revocarea din funcţie a persoanei care ocupă funcţia de procuror general "conduce la o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Ministerului Public, la afectarea statutului şi atribuţiilor procurorului general, inclusiv în ceea ce priveşte componenta de reprezentare internaţională şi continuitatea angajamentelor asumate în plan intern şi cu parteneri externi". Procurorul general mai  consideră că iniţierea procedurii de revocare "afectează grav reprezentarea instituţională a Ministerului Public la nivel naţional şi internaţional".
citeste totul despre: