Anchetatori acuzaţi de fabricarea unui dosar de braconaj arheologic. Contract falsificat şi obiecte făcute artizanal, considerate bunuri de patrimoniu
0
Un bărbat din Alba Iulia, acuzat de „braconaj arheologic”, susţine că probele administrate în dosarul său, ajunse în instanţă, au fost falsificate de către anchetatori. Acesta a fost trimis în judecată şi a fost acuzat că a săpat în situri arheologice, unde ar fi descoperit şi sustras mai multe bunuri de patrimoniu.
Bărbatul spune însă că deţinea legal un detector de metale şi că nu a săpat niciodată în situri arheologice ci doar în afara lor, acolo unde nu ar fi fost nici o interdicţie. Mai mult, descoperirile pe care le-a făcut au fost anunţate Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. În plus, mai spune el, o parte dintre obiectele din dosar erau confecţionate de el şi nu au nici o valoare din punct de vedere istoric.
Rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia prin care E.D.L. a fost trimis în judecată în septembrie 2018 şi a fost returnat procurorilor pentru refacerea cercetărilor. Instanţa a anulat două probe esenţiale administrate de Parchet, respectiv un raport de constatare muzeografică şi procesele verbale de redare a unor convorbiri telefonice.
Acuzaţii de falsificare a unor probe
După decizia instanţei privind anularea celor două probe ale Parchetului, D.L.E. a făcut publice mai multe documente pentru a demonstra că bunurile descoperite de acesta în anul 2014 nu au fost găsite în situri arheologice. Potrivit acestuia, anchetatorii au modificat data realizării unor imagini, au falsificat procese verbale şi au ţinut cont de un raport de constatare muzeografică realizat de un arheolog neavizat.
”Începând cu luna aprilie a anului 2013, sunt posesor legal al unui detector de metale, iar în luna ianuarie 2014,
împreună cu alte două persoane, am participat la descoperirea unei necropole de incineraţie în zona Bulbuc - Pietrele Bulbucului, iar descoperirea a fost intens mediatizată după ce piesele descoperite au fost depuse, la data de 17 ianuarie 2014, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia (MUNAI). În ce priveşte locul descoperirii, arăt că zona Bulbuc - Pietrele Bulbucului nu era sit arheologic protejat şi nici nu se bănuia că aici ar putea fi descoperite artefacte arheologice, iar procedura de clasificare ca sit arheologic a zonei a început după peste un an, la data de 31 iulie 2015”, spune bărbatul. Potrivit acestuia, după ce au efectuat verificarea provenienţei şi autenticităţii artefactelor descoperite, reprezentanţii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia au aprobat cumpărarea principalelor artefacte cu suma de 4.500 lei, fiind încheiat Contractul de Vânzare Cumpărare nr. 1150/12 mai 2014.
Procese-verbale interpretate într-un mod original
Bărbatul susţine că începând cu luna noiembrie 2018 a intrat în posesia unor înscrisuri şi fotografii (care pot servi ca mijloace de probă) ”care atestă faptul că principalele mijloace de probă au fost falsificate în mod grosolan de către comisarul C. M.”. ”Am fost surprins să constat cum a fost indus în eroare judecătorul care a emis mandatul de interceptare a comunicaţiilor şi cum poate un organ de cercetare penală să contrafacă, prin «procese-verbale de redare a convorbirilor», sensul real şi neechivoc al discuţiilor telefonice purtate de mine. Aceste procesele verbale au fost eliminate din probaţiune deoarece nu sunt certificate pentru autenticitate de către procuror”, susţine persoana trimisă în judecată. Bărbatul afirmă că poliţistul care a realizat ancheta, care a transcris aceste interceptări, a intervenit în text în mod abuziv formulând insinuări de natura să schimbe sensul şi semnificaţia reală a conversaţiilor.
De asemenea, acesta susţine că data realizării mai multor fotografii, folosite ca probă în dosar a fost modificată. „Pe parcursul urmăririi penale, respectiv ianuarie 2014 - august 2018, comisarul şef a falsificat proprietăţile unui număr de 74 de fotografii realizate în anul 2010, în sensul că a modificat cu rea-credinţă data creării fişierelor, cu diverse intervale de timp din anul 2014 ca să corespundă cu perioadele săvârşirii aşa-ziselor infracţiuni cercetate, respectiv ianuarie – octombrie 2014. (…) De asemenea, urmărind acelaşi scop şi consecinţă cu rea-credinţă, nu a ţinut cont de raportul EnCase întocmit de agentul şef D. B. la data de 29 ianuarie 2015, specialist IT din cadrul IPJ Alba, raport în care se specifică clar că toate cele 74 de fotografii au fost efectuate în cursul anului 2010”, a explicat L.D.E., într-o sesizare trimisă Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Contractul de vânzare-cumpărare a bunurilor despre care susţine că este falsificat
Bărbatul mai afirmă că, pe parcursul şi cu ocazia urmăririi penale, a constatat că în dosarul pus la dispoziţia instanţei o dată cu actul de sesizare se regăseşte un înscris falsificat, anume Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1150 din 12.05.2014. În documentul prezentat în faţa instanţei, la explicaţii, preţul total al bunurilor din contract a fost trecut „4.500 euro” în loc de „4.500 lei”. Suma respectivă, care reprezintă circa 21.000 de lei, apare şi în rechizitoriu şi în Raportul de constatare/evaluare muzeografică întocmit în 2017. ”În înscrisul original (aflat în arhiva Muzeului Naţional de Istorie a României) se menţionează că artefactele vândute au fost evaluate la suma de 4.500 lei, dar, cu toate acestea, fotografia a fost editată şi semnată de organul de cercetare penală adăugându-se menţiunea falsă că «Preţul total este de 4500 Euro» şi menţiunea falsă că «artefacte sunt provenite din situl arheologic Bulbuc - Pietrele Bulbucului», în condiţiile în care această zonă a fost clasificată ca zonă cu patrimoniu arheologic numai după un an de zile de la data când descoperirea a fost intens mediatizată ca fiind un fapt pozitiv şi imprevizibil, raportat la zona necunoscută din punct de vedere arheologic unde au fost găsite întâmplător artefactele”, mai susţine bărbatul acuzat de „braconaj arheologic”.
De ce a fost anulat raportul spcialistului arheolog
În anul 2017, un arheolog specialist a fost solicitat să efectueze un raport de constatare asupra unui număr de 135 de artefacte arheologice ridicate în urma unor percheziţii domiciliare efectuate în 20 noiembrie 2014. În urma analizei obiectelor, acesta a concluzionat că piesele analizate sunt artefacte autentice şi provin din nouă situri arheologice de diverse perioade. ”În cea mai mare parte, atât pe baza declaraţiilor martorilor cât şi a caracteristicilor specifice, ele provin din situl arheologic de la Craiva - Piatra Craivii, monument istoric de categorie A în vreme ce alte artefacte au ca provenienţă Bulbuc Piatra Mare/Piatra Mică, Inuri. Foarte posibil, mai ales cele de epocă romană şi premodernă, să fi fost sustrase din zona actualului oraş Alba Iulia. În fine, valoarea estimată a pieselor depăşeşte suma de 21.000 RON”, se precizează în raportul întocmit de arheolog.
Raportul de constatare arheologică anulat de instanţă
Potrivit Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, singurii care au calitatea să facă expertize pentru instanţele judecătoreşti şi notari publici, la solicitarea acestora, sunt specialiştii înscrişi în Registrul experţilor. ”Prin probele noi administrate în faţa instanţei de judecată, subsemnatul am demonstrat faptul că autorul înscrisului intitulat
«Raport de constatare muzeografică», nu este angajat al Muzeului Naţional de Istorie a României sau al Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, este doar administrator al unui SRL cu sediul în Mun. Sibiu, nu are calitatea de specialist (atestată conform legii), nu are calitatea de a cerceta, de a stabili autenticitatea, de a evalua şi de a clasa artefactele arheologice, nu are calitatea de expert (judiciar sau extrajudiciar) şi nici nu a fost acreditat în acest sens de către Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor”, mai afirmă D.L.E.
Obiecte confecţionate artizanal, considerate bunuri de patrimoniu
”O mare parte dintre bunurile aşa-zis sustrase de mine din situri arheologice, sunt de fapt obiecte confecţionate artizanal, lipsite complet de orice valoare. Sabia care apare în prim-planul planşelor foto este confecţionată dintr-o macetă veche la care a fost adăgat un mâner transversal din tablă, săgeata cea mare este de asemenea confecţionată de mine dintr-un cui la care am ataşat două <aripioare> sudate, cornul de cerb prezentat în rechizitoriu ca fiind preistoric (4500 BC) este de fapt mânerul de la cuţitul meu de vânătoare, un inel de argint aşa-zis sustras de la cetatea Piatra Craivii este făcut de subsemnat dintr-o foiţă de argint îndoită după deget”, susţine L.D.V. În ceea ce priveşte restul de artefacte, bărbatrul spune că acestea au fost descoperite în afara oricărui sit arheologic şi predate Muzeului Unirii în termenul legal de 72 de ore.
Obiecte fabricate artizanal, trecute în categoria artefactelor de patrimoniu
Alte acuzaţii se referă la falsificarea proceselor verbale de cercetare la faţa locului. ”Procesul verbal din data de 01.04.2014 cât şi cel din 12.11.2014 au fost falsificate cu bună ştiinţă de către organul de cercetare penală C. M., care folosindu-se de imagini nereale, a indicat prezenţa a 20-30 de gropi de aprox. 60-80 cm în diametru, cu menţiunea că acestea ar fi fost săpate de către subsemnat. (…) Locul aşa-zisei cercetări este cu totul altul decât cel menţionat în cuprinsul său, nicidecum în situ arheologic Piatra Craivii, ci la Piatra Sfredelaşului, situată la aprox. 6 km distanţă de cetatea dacică. Suspiciunile mele au început observând frunzele de stejar vizibile în fotografiile anexă care acopereau respectivele gropi, deoarece în situl arheologic de la Piatra Craivii nu există arbori de stejar, ci doar fag”, susţine bărbatul. În argumentarea afirmaţiilor, acesta a prezentat mai multe imagini făcute în zona respectivă, confirmate de către Serviciul Public Salvamont Alba şi Primăria comunei Ighiu ca fiind efectuate la Piatra Sfredelaşului şi nicidecum în situl arheologic de la Piatra Craivii.
Se încarcă comentariile...
