Amendă sau avertisment? Cum tratează poliţiştii faptele şoferilor care încalcă legislaţia rutieră

Amendă sau avertisment? Cum tratează poliţiştii faptele şoferilor care încalcă legislaţia rutieră

Poliţistul rutier acordă avertismente sau amenzi în funcţie de pericolul social al faptei şoferului

Amendă sau avertisment? Este o întrebare pe care şi-o pun mulţi şoferi atunci când sunt opriţi de către poliţia rutieră dacă au încălcat vreo regulă. Evident că cei mai mulţi şi-ar dori un avertisment, însă acest lucru nu este posibil decât în unele situaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Orice încălcare a normelor juridice atrage răspunderea juridică a persoanei care a săvârşit-o, dar răspunderea diferă în funcţie de natura normei încălcate şi a pericolului social al faptei. Astfel, faptele se încadrează în trei categorii: infracţiuni, contravenţii şi abateri disciplinare. Dar, tot mai mulţi şoferi se întreabă de ce primesc amenzi şi nu avertismente.
 
Cel care individualizează amenda care se aplică sau avertismentul este organul constatator, adică poliţistul rutier care depistează şoferul în trafic. Este specificat în Codul Rutier că individualizarea pedepsei se face în funcţie de traficul de pe artera pe care este depistat. Un lucru este să fie identificat pe un bulevard sau drum foarte circulat şi altul este să fie pe o străduţă sau un drum public neimportant din punct de vedere a circulaţiei. Un al doilea criteriu ar fi intensitatea traficului la momentul respectiv. Una este să fii depistat în plină zi, alta este să fii la ora 4 dimineaţa.
 
Comportamentul şoferului este un alt criteriu de care se ţine cont. Mai exact, dacă un şofer este depistat la o oră de vârf, pe un drum intens circulat şi a comis o abatere care a pus grav în pericol traficul rutier, cu siguranţă că sancţinea va fi o amendă şi nu un avertisment. Mai departe, în măsura în care respectivul proces verbal este contestat, poliţistul rutier va fi chemat prin reprezentanţii sau consilierii juridici ai Serviciului Rutier şi îşi va expune punctul de vedere, de ce a aplicat amendă în loc de avertisment.
 
În ceea ce priveşte amenzile contravenţionale, acestea se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate. Un punct-amendă reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotarâre a Guvernului, care acum se ridică la 1.450 de lei. Astfel, pentru vorbitul la telefon se aplică 2 sau 3 puncte amendă, pentru nepurtarea centurii de siguranţă tot două sau trei puncte amendă, pentru depăşirea cu peste 50 km/h a vitezei admise pe un anumit sector de drum se aplică 9-20 puncte amendă şi sancţiunea complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
 
Tot cu 9 – 20 de puncte amendă şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile se vor alege şi şoferii prinşi băuţi la volan, dacă alcoolemia este sub nivelul de 0,80 mg/l alcool pur în sânge. Există şi sancţiunile contravenţionale complementare, care au ca scop înlăturarea unei stări de pericol si preîntâmpinarea savârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal. Aici poate fi vorba de puncte de penalizare, suspendarea permisului, confiscarea bunurilor destinate savârşirii contravenţiilor, imobilizarea vehiculului, radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrarii vehiculului etc.
   
În ceea ce priveşte infracţiunile, aici intră şoferii care conduc fără permis sau cu permisul suspendat, şoferii prinşi la volanul autovehiculelor neînmatriculate ori cu numere false, şoferii care încredinţează autoturismul unei persoane care nu posedă permis sau se află sub influenţa băuturilor alcoolice ori a drogurilor. Tot infracţiune este şi conducerea unui autovehicul cu o îmbibaâie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat) sau pentru consumd e droguri. Infracţiune este şi părăsirea locului accidentului, îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, repararea autovehiculelor având urme de accident fără autorizaţia eliberată de Poliţie, refuzul de recoltare de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţă locului.
 

Citiţi şi:

 

Cum a fost sărbătorită împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu. Crucea inaugurată de Regele Ferdinand şi Regina Maria pe Muntele Găina

Povestea lui Ede Sztupi, motociclistul faimos care nu renunţă la pasiunea sa nici la 70 de ani: „Cu motoru' ai mai multă satisfacţie decât cu maşina“

Reţeaua spionilor CIA din România. Cum colectau americanii informaţii din desene de mână sau mesaje cu cerneală invizibilă

Cele mai importante modificări din legea asigurărilor RCA. În ce situaţie trebuie predate plăcuţele de înmatriculare

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările