Amantlâcurile şi scandalurile care au zguduit Casa Regală: Regina Maria şi Carol al II-lea, sclavii iubirii. Regele Mihai şi secretul unei abdicări anunţate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Carol al II-lea şi Elena Lupescu, femeia cu care a trăit în exil după renunţarea la tron
Carol al II-lea şi Elena Lupescu, femeia cu care a trăit în exil după renunţarea la tron

Casa Regală a României nu a fost lipsită de scandaluri, pornind de la aventurile lui Carol al II-lea cu amantele şi până la problemele penale ale fiicei Regelui Mihai, stabilită în SUA. Cu toate acestea, efectul Casei Regale asupra istoriei ţării a fost unul pozitiv, România cunoscând în deceniile monarhismului o dezvoltare fără precedent.

De departe, cele mai mari scandaluri din istoria Casei Regale a României au fost provocate de aventurile lui Carol, primul copil al regelui Ferdinand. Acesta a avut o tinereţe trăită la maxim care a provocat multă suferinţă şi indignare, atât în rândurile Casei Regale, cât şi ale poporului. Prima sa căsătorie a fost îndelung contestată întrucât era vorba despre o româncă, Ioana (Zizi) Lambrino, care provenea dintr-o familie aristocratică greco–bizantină.

Carol a hotărât, fără ştirea părinţilor, să se căsătorească cu aceasta, a părăsit garnizoana din Târgu Neamţ şi deghizat în ofiţer rus a plecat împreună cu Zizi la Odessa, unde s-au căsătorit. Aflând vestea, Ferdinand şi Maria au decis să îl trimită pe Carol la Mănăstirea Horaiţa, îndepărtându-l de soţia sa cu care, însă, a reuşit să menţină legătura prin scrisori. În 1920 s-a născut Carol Mircea, rodul acestei legături, care este tatăl prinţului Paul de Hohenzollern. 

Carol al II-lea şi amanta Elena Lupulescu

A doua căsătorie, una legală de această dată (respectând Constituţia), a fost cu Elena, Prinţesă a Greciei, fiica regelui Constantin. Cei doi s-au căsătorit la 10 mai 1921, iar la nici opt luni s-a născut unicul lor fiu, Mihai I. Între Elena şi Carol exista însă o răceală încă de la început, care odată cu trecerea anilor s-a înrăutăţit, la acest lucru contribuind şi Elena Magda Lupescu, fiica unui evreu creştinat pe care Carol a cunoscut-o în 1922 şi care avea să-i domine viaţa până la moarte. În 1925 amanta Lupescu a fost somată să părăsească ţara, iar Carol a plecat după ea la Paris şi Veneţia de unde l-a anunţat pe rege, pentru a doua oară, că renunţă la toate obligaţiile de principe moştenitor.

carol si elena lupescu

După 28 de ani de concubinaj cu Elena Lupescu, Carol s-a căsătorit cu aceasta departe de ţară. Elena a trăit cu Carol timp de 10 ani, 1930-1940, ca regină, nerecunoscută şi neîncoronată şi l-a urmat în exil prin America şi Occident. S-au cununat religios în 1949 în vila lor din Estoril, Portugalia, asistaţi de un preot ortodox. Carol a murit în 1953 la 59 de ani. 

Elena Lupescu, devenită Elena de Hohenzollern, i-a supravieţuit un sfert de secol până în 1977. Carol al II-lea a fost un rege autoritar, dizolvând partidele şi înfiinţând unul singur condus de el însuşi, numit Frontul Renaşterii. A avut, de asemenea, conflicte dure cu legionarii, Corneliu Zelea Codreanu fiind ucis din comanda sa. Unii istorici susţin chiar că ar fi avut 3 întâlniri cu Hitler care căuta în regele român un aliat. Cu toate acestea, România a atins între 1937 şi 1938, în perioada de domnie a acestuia, cel mai înalt prag de dezvoltare economică, situându-se în fruntea ţărilor exportatoare de grâu şi nu numai

Povestea de dragoste dintre Ferdinand şi poeta Elena Văcărescu

O aventură cu o româncă a trăit şi Ferdinand, după ce a ajuns la Bucureşti în 1889. Prins în anturajul regelui şi al reginei (Carol I şi Elisabeta) care îl instruiau de aproape şi îl pregăteau pentru tron, el s-a îndrăgostit de 

regele ferdinand

fumoasa Elena Văcărescu, domnişoara de onoare a reginei Elisabeta, poetă şi ea, ce descindea din vechea familie boierească a Văcăreştilor. Cea care le-a influenţat şi sprijinit idila a fost chiar regina Elisabeta, romantică din fire, neluând în seama statutul casei regale care a stabilit prin lege că nu era presmisă căsătoria moştenitorului decât cu o fată străină. Consiliul de miniştri s-a împotrivit categoric în frunte cu prim-ministrul Lascăr Catargiu, care i-a spus reginei: ”Maiestate, aiasta nu se poate!”, referindu-se la idila prinţului cu frumoasa poetă.

Cel care a intervenit autoritar a fost regele însuşi, care a expediat-o pe regină la castelul natal din Neuwied pentru vreo doi ani, iar Ferdinand s-a dus la Castelul din Sigmaringen. Elena Văcărescu a a fost exilată pentru totdeauna în Franţa. Corespondenţa celor doi îndrăgostiţi va urma o viaţă întreagă prin scrisori în care ei îşi plângeau iubirea nedorită care însă nu a încetat niciodată. Ulterior, regele s-a căsătorit, respactând Constituţia, cu prinţesa Maria, născută în Marea Britanie, fiind primul copil al ducelui Alfred de Edinburg (fiul reginei Victoria) şi al ducesei Maria (fiica ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi a prinţesei Maria de Hesse a Germaniei). Cei doi s-au căsătorit în decembrie 1892, Ferdinand având 27 de ani, iar Maria 17.

Idilele Reginei Maria

Nici regina Maria nu s-a lăsat mai prejos şi a avut câteva idile cu bărbaţi din Bucureşti. După ce a născut doi copii şi după ce Nando (apelativul cu care ea îşi alinta soţul) s-a îmbolnăvit de febră tifoidă, Maria s-a îndrăgostit de locotenentul Zizi Cantacuzino din suita princiară. Aventura a ajuns la urechile lui Ferdinand, dar acesta i-a tolerat tolera reginei toate idilele extraconjugale. Maria a mai trăit o aventură cu ”prinţul alb” Barbu Ştirbey, administratorul general al Domeniilor Coroanei. Se presupune că acesta din urmă este tatăl ultimilor doi copii născuţi de regină, Ileana şi Mircea. De notorietate publică a fost şi idila cu Joe Boyle, colonel canadian de la Crucea Roşie, care în 1917 luase locul primului favorit Barbu Stirbey. După o viaţă de adânci trăiri, regina s-a stins la 18 iulie 1938 la numai 63 de ani la castelul Pelişor.

regina maria

Aceasta i-a supravieţuit 11 ani regelui Ferdinand, care a murit în 1927 tot la 63 de ani. După dorinţa reginei, inima i-a fost învelită în vată formolizată, aşezată într-o casetă de argint în greutate de 561 de grame, decorată cu 307 pietre preţioase, înfăşurată de fii săi Carol şi Nicolae în drapelele României şi Angliei şi depusă în biserica ortodoxă Stella Maris din grădina palatului de la Balcic, pe litoralul Mării Negre, din Cadrilater. După ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, inima a fost adusă de principesa Ileana la castelul regal din Bran, loc ales în mare secret. Mai târziu directorul castelului a găsit inima ascunsa în stâncă şi din 1970 caseta se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Abdicarea regelui Mihai

În privinţa regelui Mihai I, cea mai controversată acţiune este abdicarea de la finele anului 1947. Există relatări contrare asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute 1.000 de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. În

regele mihai

această situaţie, Mihai a spus: Nu va curge sânge din pricina mea! şi a semnat abdicarea. Revista „Time" scria că guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestări a mii de oameni şi că apoi va scufunda ţara în sânge dacă Mihai nu abdică. Arhivele Securităţii Române menţionează că abdicarea regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală. 

Nu se ştie exact cu ce bunuri a plecat din România. Declaraţiile variază, de la un tren plin cu valori până la patru automobile, 3.000 de dolari şi o decoraţie, şi de la bunuri în valoare de 500.000 de franci elveţieni până la 42 de tablouri, în funcţie de cei care le emit. Cu toate că s-au lansat diverse ipoteze conform cărora Regele Mihai ar fi plecat cu averi mari din ţară, relatările despre viaţa sa din exil dovedesc că acesta a trebuit să-şi câştige existenţa prin propria-i muncă şi nu a dus un trai luxos pe baza vreunei averi cu care ar fi părăsit România. De altfel, se spune că în noaptea de 3 spre 4 ianuarie 1948 la graniţa româno-iugoslavă trenul Suveranului a fost oprit detaşându-se vagoanele cu bagaje. Aşa că regele Mihai a ajuns în străinătate numai cu hainele de pe el. În exil regele alungat şi-a câştigat pâinea lucrând ca pilot de încercare, apoi broker într-o firmă greco-germană.

Principesa Irina, 3 ani sub supraveghere pentru lipte ilegale de cocoşi

Mai aproape de zilele noastre, ultimul scandal în care a fost implicat un reprezentant al Casei Regale a avut loc în 2013 în SUA. Principesa Irina, a treia fiica a regelui Mihai, şi soţul sau, John Wesley Walker, au fost

principesa irina

acuzaţi că au organizat pariuri şi lupte ilegale de cocoşi la fermă lor din estul statului american Oregon. Principesa Irina şi soţul au mai fost inculpaţi, alături de alte 12 persoane, pentru încălcarea legislaţiei privind protecţia animalelor prin organizarea a cel puţin zece lupte ilegale de cocoşi între 1 aprilie 2012 şi 19 mai 2013. Principesa a fost plasată trei ani sub supraveghere, după ce a pledat vinovat. ”Îmi pare foarte rău că m-am implicat în această afacere”, a declarat Irina Walker în faţă judecătorului federal, înainte de a fi pronunţată sentinţa. ”Nu am avut intenţia de a încalcă legea”, a adăugat ea.

Principesa şi soţul sau, John Walker, au pledat vinovat, în iulie 2014, în dosarul privind participarea la reţeaua de lupte de cocoşi. Soţii Walkers au acceptat să vândă imobile şi să plătească Guvernului 200.000 dolari. Judecătorul le-a permis să efectueze călătorii internaţionale în timpul perioadei de proba, Irina dorin să îl poată vizita pe tatăl său, regele Mihai.

(Bibliografie: Monarhia în România - Ion Scurtu, Editura Danubius, 1991, Regii şi Reginele României - Boris Crăciun, Viaţa scandaloasă a Regelui Carol - Barbara Cartland)

Pe aceeaşi temă:

Cât de bun a fost Alexandru cel Bun? Zece lucruri neştiute despre cel mai abil dintre domnitorii români, care a iubit pacea, dar nu a avut noroc la neveste

Cum au urcat pe tron marii domnitori români. Mihai Viteazul şi-a plătit înscăunarea cu o sumă imensă, iar Ştefan cel Mare a obţinut tronul prin luptă

Cât de afemeiat a fost, de fapt, Ştefan cel Mare? Domnitorul-Casanova a rămas în istorie şi pentru desfrâuri cu sute de ibovnice şi scandaluri cu zeci de bastarzi

Cât de mare era Ştefan cel Mare? Zece lucruri pe care nu le ştiai despre domnitor. Adevăr sau mit: a avut sute de femei şi era mai sângeros decât Ţepeş

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite