Amânare în dosarul ”Batthyaneum” la Curtea de Apel Alba Iulia. Expertul Arhiepiscopiei Romano-Catolice a cerut timp pentru prezentarea unei lucrări

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aula Magna a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia
Aula Magna a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

Dosarul ”Batthyaneum”, aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, a fost amânat miercuri, 21 iunie, pentru luna septembrie. Amânarea a fost solicitată atât de reprezentantul Bibliotecii Naţionale a României, cât şi de profesorul Buzogany Desideriu, cel care a realizat traducerea testamenului lăsat de Episcopul Batthyány Ignác, în calitate de expert al instituţiei religioase.

Profesorul de la Universitatea ”Babeş Bolyai” din Cluj Napoca a mai cerut un termen de câteva săptămâni pentru a putea prezenta punctul său de vedere cu privire la traducerea formulată de celălat expert  - prof. Aurel Pop (rectorul Universităţii din Cluj), propus de către reprezentanţii Bibliotecii Naţionale, administratorul Bibliotecii Batthyaneum.

Curtea de Apel Alba Iulia a decis la termenul din luna martie ca specialiştii desemnaţi să traducă testamentul episcopului Batthyány Ignác, să îşi spună fiecare punctul de vedere cu privire la traducerea celuilalt. Decizia a fost dată după ce procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că traducerile lor conţin „contradicţii majore”. 

Până în prezent, doar Aurel Pop a răspuns solicitării instanţei de judecată. O altă ”restanţă” cu privire la solicitările completului se referă la prezentarea de către Biblioteca Naţională a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 13 septembrie 2017.

Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii din noiembrie 2015 prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român. Reprezentanţii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia au depus la dosar o copie după testamentul contelui Ignatius Batthyany în limba latină, documentul fiind proba principală pe baza căreia instanţa va decide cu privire la proprietatea instituţiei din Alba Iulia, motiv pentru care s-au solicitat specialişti în limba latină care să îl traducă. Instanţa a mai cerut Bibliotecii Naţionale depunerea la dosar şi a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum.

Biblioteca a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyany Ignac în cadrul unei fundaţii culturale, în componenţa acesteia intrau un observator astronomic, colecţii de istorie şi de ştiinţe naturale, o legătorie şi o tipografie. Printr-un act de donaţie, înscris în testamentul fondatorului, episcopul Batthyany a înzestrat institutul cu valori imobiliare, decizându-i statutul de instituţie publică administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia.  Contele de Batthyany a donat biblioteca sa, denumită ulterior ”Biblioteca Batthyaneum”, ”Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania”. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei. O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.

Conform dorinţei donatorului, biblioteca şi institutul trebuiau deschise pentru publicul larg, nu doar pentru credincioşii catolici, şi nu puteau fi deplasate de la Alba Iulia. Biblioteca adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. În prezent, accesul pentru vizitarea Bibliotecii este permis doar pe baza unei cereri care este aprobată în prealabil de reprezentanţii Bibliotecii Naţionale.

Citiţi şi:

Business de familie, cu lavandă, salvie şi gălbenele: cât au investit şi ce profit au

Care sunt obligaţiile poliţistului rutier faţă de şoferul oprit. „Agentul constatator nu este obligat să prezinte vreun act“

Grătarul la purtător, invenţia unui IT-ist din Alba Iulia. Are 300 de grame şi costă mai puţin de 30 de lei

FOTO Curiozităţile comunei din România cu cele mai multe sate: garduri din piatră, crama naturală în pământ, case din lemn

FOTO Cât de frumos este acum la Roşia Montană. La trei ani după scandalul aurului, a devenit aproape în întregime „monument istoric“

Satul-fantomă din Apuseni în care nu mai locuieşte nimeni. O singură dată pe an, sute de oameni readuc locul la viaţă

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite