Alba: Locuitorii din Ocna Mureş, chemaţi pe internet să se unească pentru a salva oraşul
0Un blog denumit “Adevărul despre Ocna Mureş” cu un singur articol postat sâmbătă, în care se descriu cauzele surpărilor de teren, cheamă locuitorii să se unească pentru a salva oraşul. Autorul articolului scrie că motivul dezastrului este colmatarea şanţurilor care drenau apa dulce de pe versanţi, spre râul Mureş.
Autorul textului nu îşi publică numele dar susţine că singura soluţie pentru salvarea oraşului este refacerea şanţurilor “de gardă”, care au funcţionat timp de sute de ani.
Redăm în continuare textul apărut pe blogul Adevărul despre Ocna Mureş sub titlul “Adevăratele cauze care care distrug oraşul Ocna Mureş”:
“1912, 1947, 1978 şi acum 2010. Vă spun ceva datele astea? Mai aşteptăm încă 30 ani să vedem dacă se repetă. Garantează vreo autoritate ca nu? Ceea ce vă voi spune aici sunt lucruri care le ştiu mulţi dar care nu le spun. Preferă să stea să tacă şi să se uite cum se crapă pereţii drumurile, se inundă subsolurile, pivniţele.
Va voi explica băbeşte că să intelegeţi toţi. Nu ne legam acum de UPSOM, de primarul Drăguţ sau de altcineva, răul e făcut a început mai demult şi acum trebuie să ne unim să salvăm oraşul dacă vreţi dacă nu, nu.
Cu pânza freatică nu te joci!
Totul este foarte simplu cauzele sunt la picioarele voastre dar nimeni nu ia măsuri! Ok sa începem: oraşul Ocna Mureş stă pe un masiv de sare. Din fericire tot ce a trebuit să se dărâme s-a dărâmat mai demult. Zonele locuite sunt acum pe marginea masivului ceea ce e bine dar ingnoranţa, incompetenţa luaţi-o voi cum credeţi a făcut ca siguranţa restului de oraş să fie incertă pe viitor.
Există trei şanţuri de drenare a apei care preiau apa pluvială de pe dealul Banţa şi din oraş, izvoarele de pe Banţa şi ajung în Mureş ocolind masivul de sare. Un şanţ e cel care porneşte de sub Hagău de lângă vechiul depozit de mobilă ajunge până lângă vechea autoservire pe lângă liniile ferate de manevră a UPSOM şi ajunge în Mureş iar celalalt şanţ începe tot de sub Banţa trece pe lângă casa lui Morovan se continuă pe lângă cimitir apoi pe strada Rât, ţigănime şi apoi Mureş.
Mai este un al treilea şanţ de gardă mai mic vine de pe Banţa de pe la Clubul Fănel se continuă pe Ştefan Augustin şi se uneşte cu celălat lângă cimitir. Nu de proşti strămoşii noştri au făcut aceste şanţuri! Să ocoleasca apa dulce masivul de sare! Cu pânza freatică nu te joci! În timp aceste şanţuri au fost uitate. S-au colmatat.
Pete de motorină în zona Bisericii Catolice
Primul semn: inundaţiile din iunie anul trecut când şanţul de pe Rât nu a preluat şi deversat prin ţigănime apa şi de aceea străzile Cloşca, Mihai Viteazul, Avram Iancu au stat sub ape. Al doilea semn craterul de la Plus, infiltrarea apei dulci în masivul de sare a dus la slăbirea concentraţiei în sare a apei din galerii care au măcinat puternic ani de-a rândul galeriile şi cilindrii de exploatare a sării.
Cum masivul de sare este asemenea unui caşcaval plin de găuri, apariţia unui nou lac nu e surprinzătoare. Mai vreţi semne? Casele de pe Horea pline de apă şi crăpături. De asemenea urmatoarea stradă Cloşca se confruntă şi ea cu pânza freatică la 0,5-1 m adâncime, pereţii caselor absorb umezeala, solul se slăbeşte pereţii crapă, mai e şi trafic greu pe acolo cum Eminescu s-a stricat....
Apar pete de motorină în zona Bisericii Catolice. Totul se leagă nu? Mai vreţi argumente? Nu staţi cu mâna în sân, nu staţi să facă Salina sau primăria ceva. E vorba de bani mulţi, utilaje. Trebuie să ne unim să obţinem cumva aceşti bani săpunem şi noi osul şi să facem ceva. Acele şanţuri ori trebuie curăţate ori făcute altele. Să se devieze apa în ele şi nu să se verse între gropi.
Nu staţi cu mâna în sân
Nu staţi după ajutoare, 20 de miliarde sunt praf în ochi. Primarul a cerut mult şi bine a făcut dar în România guvernului nu îi pasă de oraş. Ce facem? Murim ca şobolanii? Înţelegeţi că situaţia oraşului e unică, nemaîntâlnită. În aceste vremuri până aşteptaţi ajutoare se distrug case, drumuri. Fiţi fără grijă un eveniment ca cel de la Plus nu prea mai poate avea loc.
Prin rezolvarea acelor trei şanţuri "de gardă" a oraşului şi prin reglarea nivelului pânzei freatice a oraşului se poate stopa, încetini foarte mult procesul de şubrezire a solului de sub oraş. Ştiţi foarte mulţi de staţia de pompare de pe strada Coşbuc. E cea responsabilă de menţinerea nivelului pânzei freatice în oraş. Mai funcţioneaza sau e economie? Nu staţi cu mâna în sân să facă celălalt ceva ca apoi să va plângeţi de milă.
Acţionati! Vedeţi ce firme mari cunoaşteţi, ONG să facă acţiuni de caritate, facem şi noi o colectă cât avem fiecare, ajutăm şi noi. Numai aşa vom reveni la normal cu oraşul. Eu doar vreau să ajut, sper să nu interpretaţi altceva. Pe pagina oraţului sunteţi lămuriţi că nu există taverne sub voi. Dar apa lucrează mai departe de acele gropi. Nu uitaţi! Să salvăm Oraşul Ocna Mureş!”
Textul nu a rămas fără răspuns. Un cititor a postat următorul comentariu: “...este adevarat, eu ţin minte amândouă şanţurile, chiar dacă nu mai este munca patriotică se poate face voluntar. Se înfinţează asociaţia "SALVĂM ORAŞUL OCNA MUREŞ" şi se începe munca organizat - care sunt acum legile in România nu ştiu, dar cineva trebuie să înceapă. OCNAMUREŞENI UNIŢI-VĂ!
Ocna Mureş, oraşul care se scufundă. Suprafaţa afectată este de 10.500 metri pătraţi
Harta oraşului Ocna Mureş după dezastru. A apărut un lac uriaş în crater
Se încarcă comentariile...
