Alba Iulia: Portret: Ion Mărgineanu, poetul gliei străbune

Alba Iulia: Portret: Ion Mărgineanu, poetul gliei străbune

Alba Iulia: Portret: Ion Mărgineanu, poetul gliei străbune

Ion Mărgineanu este un reper al culturii albaiuliene. A publicat peste o sută de cărţi de poezie, proză, teatru, folclor ori alte dicţionare, unele în colaborare cu alţi autori. Se mândreşte că este fiu de ţăran, iar tradiţia românească este parte din el.


Culegător de folclor

Ion Mărgineanu a deprins pasiunea pentru cuvânt încă din copilărie. „Părinţii cânta fantastic. Cântau, de ţi se rupea inima, doine de dor şi de jale. Având o ureche muzicală mai puţin dezvoltată, m-am gândit să aştern pe hârtie aceste cântece. Copilăria mea a fost influenţată de faptul că mergeam cu bivolii pe câmp, iar aici aveam liniştea necesară de a citi şi a scrie. Am notat tot ce se întâmpla în Lopadea Veche sub forma unor schiţe. Personajele erau fetele şi feciorii din sat. Aşa s-a născut dragostea pentru cuvânt”, a precizat poetul.

Acesta spune că un rol important în devenirea lui l-a avut studiul liceal de la Aiud. Pentru  a se înscrie la acest liceu, a venit pe jos de la Ocna Mureş. „Drama trăită la Aiud m-a făcut să mă închid doi ani de zile în biblioteca orăşenească. Pentru un copil de ţăran, impactul cu civilizaţia a fost imens. Am studiat mult, iar prin scris am început să mă detaşez de colegi”, îşi aminteşte Ion Mărgineanu. Faptul că şeful comisiei de bacalaureat, un profesor clujean, i-a pierdut caietele cu însemnări, l-a făcut să ia calea Bucureştiului ca şi student la Litere.

Profesor, ziarist şi scriitor

De-a lungul timpului, în calitate de profesor a insuflat elevilor săi dragostea de literatură, ca şi ziarist a reliefat problemele societăţii, iar mai apoi s-a implicat activ în problemele culturale ale judeţului Alba. „În anul 1971 a venit la Alba Iulia pe linie de cultură. „De atunci am lucrat la Casa de cultură şi creaţie populară, inspector principal pe probleme de literatură, pe ediţie de carte pe întreg judeţul, apoi din 2002 am fost consilier şef al Inspectoratului pentru cultură şi, mai apoi, primul director al Direcţiei de cultură, culte şi patrimoniu Alba” a precizat Ion Mărgineanu.

La ora actuală este membru al Uniunii scriitorilor români, filiala Alba-Hunedoara, precum şi membru al Uniunii scriitorilor români din Republica Moldova şi Ucraina. Activează de asemenea în cadrul unor organizaţii culturale din Bulgaria, Serbia, Franţa şi Italia. Scrierile sale au fost traduse în peste 10 limbi, printre care şi chineză ori tailandeză.  

A pus bazele festivalului „Lucian Blaga”

Ion Mărgineanu se mândreşte cu faptul că a reuşit să pună bazele Festivalului internaţional „Lucian Blaga”. „Trei ani de zile am alergat pe coridoarele puterii de la Bucureşti pentru a obţine aprobarea. Directorul Casei de Cultură Sebeş, învăţătorul Maniu m-a ajutat, instituţia având un nucleu financiar puternic. Aşa a luat naştere acest festival, care a reuşit să-l scoată pe Lucian Blaga din anonimat, să-l propulseze cu un pas în faţă şi să adune la noi exegeza blagiană din Europa şi din întreg mapamondul” a mai spus scriitorul albaiulian.

Întrebări şi răspunsuri:
Poezia e mai aproape de sufletul dumneavoastră?

I.M.: „Poezia mi-a devenit un buchet de merinde care în orice clipă din zi şi noapte mă aşterne în braţele ei ca pe o pernă de mătase. Proza în sine, sau teatrul, sunt mai complicate. Cred că proza a venit ca o contrapondere. Am un jurnal la zi de 40 de ani şi scriu în el în fiecare zi. Am devenit propriul meu cronicar”.
Care e unul dintre volumele cele mai dragi?
I.M.: „Nu am un volum anume drag. Ţin la toate. Totuşi i-am uimit pe mulţi teoreticieni şi critici literari prin faptul că am dat un nume de roman care i-a zdrobit: Oameni nelocuibili. Sintagma este uluitoare reflectând felul în care este aşezată o draperie peste societate. Este un roman fluviu alcătuit din cinci volume”.

Ce-i place:
„Îmi place felul în care un scriitor atinge deopotrivă lumina şi umbra, felul în care lumina şi umbra formează o sinteză, şi această sinteză este tradiţia din care acesta  se trage. Scriitorul trebuie să fie rădăcină a tradiţiei. Dacă pleacă în lume, el trebuie să poarte cu el respiraţia comorii româneşti”.

Ce-i place:
Nu-mi place că ţara a ajuns pe mâna unor oropsiţi intelectual. Această jenă intelectuală s-a revărsat în cultură. Toţi se pricep acum la cultură, ca şi la sport. Din  nefericire, jena aceasta a dat în automatism. Automatismul politic a dat în neşansa unei ţări de a-şi destrăma propria tradiţie. Ni se cer atât de multe lucruri la ora actuală, venite din exterior, care nu fac altceva decât să ne zdrobească propria tradiţie. 

Profil:
Născut: La 28 octombrie 1949, Lopadea Veche
Studii: Facultatea de litere Bucureşti
Familie: Căsătorit

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: