Alba Iulia: Portret. Călin, „file” de zbor cu parapanta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Albaiulianul Călin Barbieri face parte din grupul select al celor care ştiu că zborul te poate elibera de complexe: „Eşti doar tu cu tine însuţi acolo sus. Ajungi să zbori în rând cu păsările. Lumea se vede altfel de sus”.

O deplasare prin parc te poate scoate într-o lume nouă. Asta i s-a întâmplat în anul de graţie 1999 albaiulianului Călin Barbieri. În Parcul Unirii a văzut un anunţ pe care avea să îl ia în cât se poate de serios. Se spunea în respectivul anunţ despre organizarea unor cursuri de iniţiere în zbor cu parapanta. „Flacăra pasiunii s-a aprins rapid în mine.
Îmi voi aduce aminte cu plăcere de această întâmplare, care s-a dovedit a fi fericită. La Clubul Archaeopteryx Alba Iulia am învăţat să zbor cu parapanta, am încercat chiar şi planorul pe aerodromul de la Deva-Săuleşti timp de vreun an, dar înainte de toate am întâlnit oameni faini, cum spunem noi ardelenii, iar inimosul Ovidiu Bora, şeful clubului nostru, e unul dintre aceştia”, ne istoriseşte Călin. A trecut un deceniu de la „decolarea” spre acest hobby mai special şi tentaţia de a zbura este la fel de vie.

Dependent de vânt

Sfârşitul de săptămână  oferă de obicei prilejul atât de aşteptat de fiecare dată. „Mergem de regulă la Râpa Roşie, e un loc foarte potrivit pentru zbor. Şi la Rimetea, lângă Aiud, o zonă superbă, sunt mai multe locaţii în care ne desfăşurăm activitatea de zbor. În alegerea de moment a locaţiei în care zburăm într-o anumită zi un rol decisiv îl au condiţiile meteo, vântul trebuie să bată într-un fel anume, în fine, sunt anumite caracteristici meteorologice, respectiv viteza şi intensitatea vântului, în absenţa cărora ne este practic imposibil să pornim la drum către cer.
În rezumat ar fi de spus şi este important de reţinut că în bună măsură suntem dependenţi de vânt în concretizarea intenţiei noastre de a ne „lua zborul”, explică interlocutorul nostru. Pentru membrii Clubului Archaeopteryx anul de activitate culminează în jurul datei de 1 mai, când la Râpa Roşie are loc festivalul de zbor Fun&Fly.

„Lucrurile se completează din zbor”

La fel ca tovarăşii săi „înaripaţi”, Călin Barbieri este preocupat peste medie de zbor, dar ocupaţia de zi cu zi reprezintă de asemenea un pol de interes semnificativ.
„Lucrurile se completează din zbor, dacă îmi daţi voie să nu evit un joc de cuvinte care îmi place foarte mult. După o zi de zbor cu parapanta parcă sunt mai spornic în ceea ce fac la serviciu, totul merge uns. Ca să nu mai amintesc de viaţa de familie, de soţia mea Gabi, de ceilalţi. Iar când e ok pe toate planurile vă daţi seama că nu poate fi altfel decât foarte bine”, ne-a mai dezvăluit parapantistul.  Călin este pasionat în egală măsură de schi şi de călătorii.
Litoralul mediteranean al Antalyei, Serbia, Bosnia-Herţegovina, litoralul Mării Adriatice, Luxemburg, Alpii austrieci, Belgia, Ungaria, Franţa şi Germania fac parte din portofoliul său de „deplasări externe”.

Cu ce se poate compara satisfacţia oferită de zborul cu parapanta?
C.B.: Mulţi m-au întrebat asta, forţându-mi oarecum mâna să confirm o apropiere cu latura sexuală a vieţii noastre. Dincolo de asemenea posibile comparaţii, zborul cu parapanta te poate elibera în mod sigur de complexe. Totul e să vrei să zbori cu parapanta. Eu vreau. Mai vreau...

Ce o să faci la vară, în concediu?
C. B.: Evenimentele de agest gen mă vor acapara doar la toamnă, în octombrie, mai precis, când mă voi afla în Turcia, la Oludeniz, la festivalul internaţional de zbor de acolo, un vârf al performanţei în materie de zbor cu parapanta. Vor fi mulţi prieteni de zbor acolo, dar şi alţi apropiaţi, cu alte cuvinte sper într-un concediu reuşit.

Ce-i place: „România e o ţară frumoasă, ştiu şi eu asta, chiar dacă nu o spun în public în fiecare zi, cum văd că fac alţii mereu. Vreau să mărturisesc, în calitate de călător peste fruntarii deja cu vechi state de servicii, că România se vede de multe ori mai frumoasă de dincolo de graniţe”.

Ce nu-i place: „Trăiesc uneori cu regretul de a nu mă bucura la cote maxime de fiecare clipă. E important să valorifici fiecare moment, să extragi seva aceea care să-ţi dea încredere în forţele proprii, puterea să te descoperi şi să descoperi mai departe cu nesaţ. Spunea cineva cu ceva ani în urmă despre pericolul încremenirii în proiect, care ne-ar paşte. Calea potrivită pentru a ne pune la adăpost faţă de un asemenea pericol este, zic, tocmai bucuria de a trăi”.

Alba Iulia frumoasă: „Atuul principal al oraşului nostru este potenţialul turistic imens. Mă bucur de asemenea că este un oraş liniştit. În plan edilitar, am întâmpinat cu bucurie paşii care s-au făcut în direcţia a ceea ce aş numi, dacă îmi permiteţi, aerisire urbană. Este vorba, concret, de creşterea numărului de parcări, pavarea trotuarelor şi asfaltarea străzilor”.

Alba Iulia urâtă: „La capitolul minusuri aş menţiona mai întâi lentoarea, contraproductivă de altfel, cu care se mişcă lucrurile pe la noi prin oraş, în general. Există şi excepţii, desigur. Aş mai zice, cu tot respectul pentru cei care activează în acest domeniu, că dezvoltarea arhitecturală a fost uşor haotică în anii din urmă. Ca o concluzie, sunt destul de mâhnit de neconcordanţa dintre imensul potenţial turistic al oraşului şi realitatea turistică din Alba Iulia anului 2009. Cu siguranţă s-ar fi putut face, deja, mai mult şi mai bine”.

Profil
NĂSCUT: 25 august 1974, în Alba Iulia
EDUCAŢIE: Facultatea de Ştiinţe, specializarea Turism-Servicii, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
MESERIE: Lucrează încă de la absolvirea facultăţii într-un cabinet de arhitectură
FAMILIE: Proaspăt căsătorit

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite