„Ţara vinului“ din Alba, locul unde se cultivă viţă de vie de pe vremea dacilor

Podgoriile din judeţul Alba ocupă o suprafaţă de peste 4.000 de hectare

Istoria viticulturii în judeţul Alba îşi are rădăcinile încă de pe vremea dacilor, când pe aceste meleaguri, se cultiva planta din care se producea ”băutura divină”. În prezent, viţa de vie este cultivată pe mii de hectare şi oferă venituri pentru o bună parte a populaţiei jdueţului.

Considerat drumul între plăcere şi păcat, vinul este unul dintre puţinele produse care au dăinuit de-a lungul istoriei, păstrându-şi importanţa şi renumele. Podgoriile din Alba îşi aduc contribuţia substanţială pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională, oferind vinuri din soiuri alese. Aici tradiţia s-a păstrat, oamenii locului acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine: cultivarea viţei de vie. 

Această renumită zona viticolă deţine cea mai mare suprafaţă dintre podgoriile Podişului Transilvaniei. Aria sa corespunde aproape în întregime Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi Târnava Mică. Numai podgoria Jidvei dispune de peste 2.000 de hectare cultivate cu soiuri alese. Oricine ajunge în această zona poate vizită pivniţele în care se păstrează, de câteva sute de ani, producţia de vinuri. 

Drumul vinului, pas cu pas

În urmă cu opt ani, în Alba s-a constituit Asociaţia ”Ţara Vinului”, principalul scop al acesteia fiind promovarea turistică a judeţului prin impulsionarea vitiviniculturii. După modelul ”Drumului vinului” iniţiat de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole, autorităţile din Alba au realizat un lucru similar, un instrument prin care terenurile viticole şi producţiile viticole să poată fi cunoscute, comercializate şi îmbinate într-o formă de ofertă turistică. ”Drumul vinului” este un traseu semnalat prin panouri speciale, de-a lungul cărora se insistă pe valorile naturale, culturale şi de mediu, vii şi exploatări agricole individuale sau asociate deschise publicului.

Itinerarul se întinde între Gârbova şi Cetatea de Baltă, de la un capăt la celalalt al judeţului, localităţi care delimitează ”Ţara vinului” din Alba. Traseul are circa 200 de km şi străbate patru municipii – Sebeş, Alba Iulia, Aiud şi Blaj, traversând mai mult comune, fiecare remarcabile prin cultură şi tradiţiile sale. Traseul începe de la poalele munţilor Apuseni şi parcurge o zona de o frumuseţe rară. Acesta străbate localităţile Gârbova, Câlnic, Sebeş, Alba Iulia, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Tibru, Cricău, Teiuş, Aiud, Craciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei, iar pe lângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii pot admira şi obiective istorice, naturale şi de cult. Acesta este un spaţiu încărcat de istorie, cu elemente de civilizaţie diferite, de la cea daco-română pînă la cea română, maghiară şi germană, iar obiectivele turistice sunt nenumărate.

Crame vechi de sute de ani

Pe teritoriul judeţului Alba se întind patru dintre cele mai importante podgorii din Transilvania, respectiv Alba Iulia, Aiud, Sebeş-Apold şi Târnave. Podgoria Alba Iulia se întinde de-a lungul Mureşului, de la Vinţu de Jos până spre Stremţ şi are o suprafaţă deaproape 500 de hectare. Inima podgoriei este formată de dealurile din Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă şi Cricău. Vinurile podgoriei sunt obţinute din soiuri cum ar fi Fetească albă, Riesling italian, Furmint, Sauvignon Blanc, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot Gris. În această podgorie se află Crama Ţelna, una din cele mai vechi din Transilvania.

Există mărturii, potrivit cărora în anul 1173, vinurile de Ţelna, erau atât de bine cotate în Ducatul Veneţiei, încât la stabilirea preţurilor maximale ele au fost exceptate, ceea ce însemna o încurajare a vânzării. De asemenea, în anul 1293 s-au construit în Ducatul Veneţiei 15 galere pentru transportul vinurilor din acest ţinut. De vinurile produse la Crama Ţelna s-a bucurat şi voievodul Matei Corvin, existând mărturii potrivit cărora la nunta sa, în jurul anului 1489, a dat poruncă să se servească un vin renumit din această zonă a Transilvaniei. Ulterior, vinul nu a mai lipsit de pe masa Corvinilor, fiind preferat la castelul acestora din Hunedoara. Tot de la Ţelna era trimis la Roma, la curtea papilor, un vin renumit care era cunoscut încă din timpul administraţiei romane.

Pivniţa cramei oferă o călătorie în timp. A fost săpată în 1784, în forma literei ”U” într-un deal din centrul satului. Are o lungime de 150 de metri şi o lăţime de şase metri. Pivniţa are proprietăţi ideale pentru păstrarea şi maturarea vinurilor, temperatura medie pe toată perioada anului fiind de 10 - 11º C, iar umiditatea este de 98 - 100%. Acest lucru se datorează mucegaiului nobil de pe pereţi şi sistemului de ventilaţie naturală asigurat prin nişe de piatră din bolta arcuită înaltă de trei metri.

Investiţii de zeci de milioane de euro

Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania având o suprafaţă ce depăşeşte 2.500 de hectare. Cuprinde localităţi ca Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă, Şona, Crăciunelul de Jos, Roşia de Secaş. Aici se cultivă pe suprafeţe întinse soiuri ca Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească albă, Traminer şi Chardonnay, Pinot Gris. Aici se află viile unuia din cei mai mari producători de vin din România, SC Jidvei SRL, care numai în ultimul deceniu a investit zeci de milioane de euro, din care o parte însemnată reprezintă fonduri europene. Vinurile obţinute pe Târnave au fost distinse cu multiple medalii naţionale şi internaţionale la cele mai prestigioase concursuri de profil. O particularitate a companiei Jidvei este "Şcoala de viţă", o pepinieră viticolă, ce are ca scop producerea de material săditor de calitate, cu valoare biologică ridicată şi adaptat condiţiilor de mediu ale podgoriei.

Podgoria Aiud, care depăşeşte 700 de hectare, este situată în nord-vestul judeţului, în zona oraşului Aiud, în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopârta, Ciumbrud. Pe raza acestei podgorii sunt pivniţe tradiţionale în care se organizează degustări, la Ciumbrud şi Aiud. Podgoria Sebeş-Apold, care are î\proape 1.000 de hecatre, se întinde în zona de sud-vest a Podişului Transilvaniei. Teritoriul acesteia cuprinde localităţile Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gârbova din Alba şi Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte din judeţul Sibiu.

Citiţi şi:

Controversele tăbliţelor de la Tărtăria, artefacte care ar conţine cel mai vechi scris din lume

Moştenirea pierdută: ce s-a întâmplat cu averea unui avocat din Budapesta lăsată prin testament tinerilor români ortodocşi

Presupus alfabet dacic descifrat într-o carte cu scriere secretă păstrată la Budapesta. Interpretarea a stârnit furtuna în mediul academic din România

Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase