„Şura culturală“ în care sunt interzise internetul şi televizorul. Clădirea convertită din gospodărie comunală în pensiune de clasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Interiorul clădirii este un veritabil muzeu
Interiorul clădirii este un veritabil muzeu

În comuna Câlnic din Alba, la câţiva paşi de Cetatea Ţărănească inclusă în patrimonial UNESCO, se află un loc unde se poate evada din cotidian, într-un spaţiu aproape de natură, plin de cultură şi de artă. Este vorba despre Şura lui Leontin Plosca, iniţiată ca o gospodărie culturală şi pensiune.

Şura culturală se află la 14 km de Sebeş, respectiv 29 km de Alba Iulia. Clădirea este o fostă gospodărie săsească şi a fost cumpărată la sfârşitul anilor ’80 de artistul plastic Leontin Plosca, cu gândul de a înfiinţa un centru cultural.

Leontin Plosca (76 ani), absolvent al Institutului de Arte Plastice din Bucureşti, a lucrat ca designer, grafician în Germania timp de 29 de ani. După ce a ieşit la pensie, a revenit în România, a cumpărat casa pe care mai târziu a transformat-o în gospodărie culturală. Cu sensibilitate, apreciere şi dragoste pentru valoarea tradiţională şi artistică, acesta a reuşit să adune în interiorul zidurilor şurii un adevărat tezaur: litografii originale ale unor pictori celebri, dintre care unul este Picasso, covoare orientale, obiecte artizanale şi arheologice, vechi, unele, de sute de mii de ani.

”Şura” are tot ce presupune un astfel de amplasament turistic: locuri de cazare în camere, bucătărie, băi şi un generos arsenal cultural, artistic, arheologic, tradiţional şi modern. Clădirea a fost, într-adevăr, înainte, o şură, iar în încăperile în care erau coteţele de porci, vite şi cuibarele găinilor au fost realizate camere cu mobilier numai din materiale naturale şi obiecte decorative parcă atunci scoase din cutie.

sura culturala calnic

Clădirea este structurată pe 2 nivele, parter şi etaj. La parter se găseşte un spaţiu de primire a oaspeţilor, cu o mică recepţie şi spaţiu de socializare. Într-un ambient rustic-artistic, cu covoare ţesute manual în Tunisia, mici sculpturi şi obiecte artistice, aici se pot organiza proiecţii de documentare, discuţii culturale. În spatele Şurii se întinde o livadă de pomi fructiferi. Domeniul se întinde pe o suprafaţă de 3000 metri pătraţi. În interior se află nenumărate obiecte adunate din gospodăriile din zonă, motto-ul cu care s-a realizat această gospodărie culturală fiind ”Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă”, citat ce aparţine fizicianului Isaac Newton.

sura culturala calnic

Gospodăria culturală a funcţionat câţiva ani, în prezent fiind scoasă la vânzare de către proprietar. Leontin Plosca susţine că vârsta înaintată nu îi mai permite să se ocupe de aceasta şi de aceea a decis să o vândă cuiva care are timp şi energie. La solicitări concrete se mai pot organiza evenimente culturale. Proiectul a plecat şi a fost păstrat ca un spaţiu fără internet şi fără televizor.

sura culturala calnic

Citiţi şi:

Anii negri ai comunităţii evreieşti din Alba: raţie de 150 de grame de pâine pe zi, deposedaţi de firme şi proprietăţi

Comuna unde morţii sunt îngropaţi în grădină, iar casele sunt construite integral din piatră

 

Şeful Gabriel Resources, acuzaţii grave la adresa României: „Amploarea cererilor ANAF este intenţionat abuzivă şi realizată pentru a intimida RMGC“  

Drumul de fier al Transilvaniei. Cum au construit austriecii în urmă cu 148 de ani linia ferată Arad - Alba Iulia  

FOTO Peştera fosilă din Munţii Trascău, spectacolul subteran care bagă spaima în vizitatori  

FOTO Un record dulce: cel mai mare salam de biscuiţi, preparat în cea mai mare cetate din România  

Evreii bogaţi din Alba Iulia în perioada interbelică. Aveau maşini luxoase şi deţineau industria şi comerţul din oraş

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite