Şcolile româneşti din Alba în 1919, după o jumătate de secol de dualism austro-ungar

Şcolile româneşti din Alba în 1919, după o jumătate de secol de dualism austro-ungar

Liceul Horea, Cloşca şi Crişan din Alba Iulia, primul liceu românesc din Transilvania după Unire/Foto: hcc.ro

O situaţie a numărului de şcoli primare,  dar şi de învăţători care activau în judeţul Alba în mai 1919,  a fost întocmită de cel care a fost numit la acea dată revizor şcolar al judeţului, Marian Sasu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lista şcolilor româneşti din judeţul Alba apare în cartea „Învăţământul primar în judeţul  Alba“, scrisă în 1932,  tocmai de revizorul Marian Sasu. Pentru fiecare localitate în parte este prezentat numărul de instituţii de învăţământ primar, care erau funcţionale, unde lipseau învăţătorii, care aveau locuinţă pentru dascăli. În total, sunt consemnate 153 de şcoli:

1. Abrud Avea două şcoli de zid cu câte o sală de clasă şi locuinţe pentru învăţători. Mai exista o şcoală a Reuniunii femeilor române din Abrud şi jur, cu două săli de clasă şi locuinţe pentru două învăţătoare. Această şcoală a avut menirea de a instrui şi educa împreună fetele moţilor de religie ortodoxă şi greco-catolică
2. Abrudsat Avea patru şcoli primare în: Abrudsat, Soharu, Ciuruleasa şi Buninginea. Cea din Abrudsat avea 2 săli de clasă şi locuinţă, învăţătorul şi elevii s-au mutat la cea de stat. Celelalte nu funcţionau din lipsă de învăţători.
3. Acmar  Avea local cu două săli de clasă, nu funcţiona din lipsă de învăţător.
4. Aiud Şcoală cu o sală de clasă şi locuinţă. Şcoala nu funcţiona fiindcă învăţătorul fusese numit subrevizor şcolar"… "În urma ordonanţei nr. 6/1919 a Resortului de culte şi instrucţiune publică, referitoare la separarea elevilor români (care până atunci învăţaseră numai ungureşte în şcoala de stat) şi instruirea lor în limba maternă… în 30 martie 1919 au fost concentraţi toţi elevii români - în număr de 175 - şi împărţiţi pe clase a fost pusă temelia şcolii primare române de stat.
5. Aiudul de Sus Şcoală cu o sală de clasă. Învăţător: Nicolae Cristea.
6. Alămar Şcoală cu 2 săli de clasă. Învăţător Dionisie Neamţu. O altă şcoală cu o sală de clasă şi locuinţe avea ca înv. pe Simion Alămorean.
7. Alba Iulia Fiecare biserică românească avea şcoală primară. Cele două şcoli din Maieri I şi II aveau câte o sală de clasă şi locuinţă. Acestea nu mai funcţionau de prin 1908. Şcoala primară din centru, cu o sală de clasă şi locuinţă, nu mai funcţiona fiindcă învăţătorul trecuse la noua şcoală de stat românească. Şcoala primară din Lipoveni cu o sală de clasă şi locuinţă, nu mai funcţiona din 1917. La şcoala primară de stat românească aparţinea şi cea din Partoş.
8. Alecuş  Local bun, învăţător lipsă.
9. Ampoiţa  Şcoală cu 1 sală. Înv. Ioan Rusan.
10. Asinip Avea două localuri de şcoală. Funcţiona numai una unde era înv. Simion Cordea.
11. Băgău Local cu o sală de clasă, înv. lipsă.
12. Bărăbanţ
Local necorespunzător. Înv. Ion Tănase.
13. Beldiu  Local cu o sală de clasă. Înv. Adrian Raţiu.
14. Beghin  Local cu o sală de clasă. Învăţătorul lipsea.
15. Beşinău (Secăşel) Local cu o sală de clasă. Înv. Simion Chirilă care nu se întorsese din război.
16. Blaj La şcoala de stat preluată funcţionau înv. Toma Cocisiu (dir.), Leon Maior, Maximilian Boier, Leontina Raţiu, Şcoală Primară de fete, înv. Georgina Muntean. Şcoala de aplicaţie funcţiona pe lângă şcoala normală.. Aici mai era un Liceu românesc cu 8 clase şi o Şcoală normală de băieţi.
În Blaj-sat  Nu era şcoală
17. Blandiana Local cu o sală de clasă. Înv. Dionisie Negrea.
18. Boz Local cu o sală de clasă şi locuinţă, nu funcţiona deoarece înv. ei Matei Pop trecuse la Şcoală Primară română de stat din Alba Iulia.
19. Bucerdea Grânoasă Şcoală cu o sală de clasă, locuinţă. Înv. Liciniu Simu.
20. Bucerdea Vinoasă Şcoală cu o sală de clasă. Are locuinţă pentru învăţător. Învăţător lipsă.
21. Bucium Are în cătunele: Bucium Cerbu şcoală cu o sală de clasă,ce nu funcţiona din lipsă de învăţător; Bucium Sat are şcoală cu o sală de clasă şi înv. pe Ioan Danciu; Bucium Izbita, are local slab, înv. Ioan Micu trecuse director la Şcoală Medie Abrud; Bucium-Saşa are şcoală cu două săli de clasă şi înv. pe Olimpia Pop; Bucium Poieni-şcoala nu funcţionează fiindcă înv. Nicolae Praţa trecuse la Şcoală Primară de stat (română) din Abrud; Bucium-Muntari-local cu o sală de clasă,  nu are învăţător.
22. Cacova Şcoală cu 2 săli de clasă, locuinţă, învăţătorul, era prizonier în Italia.
23. Căptalan Nu este şcoală. Elevii merg la Noşlac.
24. Căpud Şcoala nu are învăţător.
25. Cărpeniş Are o şcoală cu o sală şi înv. Teodor Vâjdea (normalist de 18 ani). În cătunul Vârtop are şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi înv. pe preotul Ioan David.
26. Cenade Are şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi înv. pe Nicolae Mărginean care nu se întorsese din armată. Cea de a doua şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi înv. pe Toma Coldea.
27. Cergăul-Mare Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. pe Dimitrie Ban.
28. Cergăul-Mic  Nu are şcoală propie.
29. Cetea Şcoala are 2 săli, locuinţă, nu funcţiona fiindcă Gh. Colda şi Vasile Micuda plecaseră la alte şcoli de stat.
30. Cioara de Jos  Local cu 2 săli cu înv. Galacteon Bica.
31. Cisteiul Maghiar Nu au şcoală proprie.
32. Cisteiul Român Şcoala are 2 săli. Învăţătorul plecase în război.
33. Ciuci Românii nu au avut şcoală proprie
34. Ciufud Şcoală cu 1 sală şi învăţător Alex. Hornariu.
35. Ciugud Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. pe Al. Aitean
36. Ciuguzel Şcoală cu o sală, locuinţă şi înv. Victor Drăgan.
37. Ciumbrud Şcoală Română şi-a încetat activitatea în 1908-1909.
38. Ciunga Şcoală cu 1 sală, locuinţă, nu mai funcţionă de mulţi ani de zile.
39. Colibi  Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi inv. Nicolae Natescu.
40. Copand Avea şcoală comună cu Ciuciul
41. Corna  Local închiriat, înv. Romul Leheni
42. Coşlariu Şcoală cu o sală, locuinţă şi înv. Ioan Goţia.
43. Crăciunelul de Jos  Şcoală cu o sală, locuinţă, învăţător Gh. Bărbuleţiu
44. Craiva  Şcoală cu 1 sală, locuinţă, învăţător lipsă.
45. Cricău Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. Iulian Anghel
46. Cunţa Şcoală. cu 1 sală, locuinţă şi înv. Ioan Dancea.
47. Cut  Şcoală cu 3 săli de clasă şi înv. Voina Susan
48. Daia Română  Şcoală cu 4 săli, înv. Alexiu Cibu, Ioan Goţia.
49. Dealul Geoagiului Şcoală în satul Cristeşti, o sală, fără învăţător. În cătunul Tecşeşti, local închiriat, învăţătorul  lipsea.
50. Doştat  Şc. cu 2 săli şi învăţător Iosif Barbu
51. Drâmbariu Şcoală cu 1 sală şi învăţător Ioan Giurca
52. Draşov Şcoală cu o sală şi învăţător Nicolae Ceuca
53. Fărău  Şcoală cu o sală, învăţător. Ioan Neamţu
54. Feneş Şcoală cu o sală, locuinţă, învăţător. Victor Vodă
55. Găbud Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Maria Ioanovici, lipsea
56. Galaţi Şcoală cu o sală nu funcţiona, fiindcă înv. Dumitru Magda trecuse la Şcoala de stat din Alba Iulia
57. Galda de Jos Şcoală . cu 2 săli de clasă, înv. Ioan Udrea
58. Galda de Sus Şcoală  cu 3 săli de clasă, înv. lipsă
59. Galtiu Elevii mergeau la Sântimbru
60. Gâmbaş Românii nu aveau şcoală proprie
61. Gâmbuţ (R=629). Şcoală cu 1 sală, nu avea învăţător
62. Gârbova de Jos Şcoală cu 2 săli, înv. Valer Rusu
63. Gârbova de Sus Şcoală cu 1 sală, locunţă, postul vacant
64. Gârboviţa Şcoală. cu 1 sală, locuinţă, înv. Ioan Radu
65. Gâureni  Fără şcoală proprie, copii mergeau la Meteş
66. Geoagiu de Sus Şcoală cu 2 săli, înv. Emil Repede şi Nicolae Dragomir
67. Geomal Şcoală  cu 2 săli, înv. lipseau
68. Ghirbom Şcoala cu 2 săli, nu funcţiona, înv. Valer Mărginean şi Nicolae Mărginean se refugiaseră din comună cu ocazia Revoluţiei din toamna anului 1918
69. Hăpria Şcoală cu 1 sală, înv. Nicolae Cibu era sub arme
70. Henig  Şcoala cu 1 sală, lipsea învăţătorul
71. Heria Nu aveau şcoală proprie. Învăţătorul de la Şcoala primară de stat era în oastea bolşevicilor unguri şi se războiau cu armatele române.
72. Hopârta Şcoala nu funcţiona fiindcă înv. Ioan Petric era înrolat în armată
73. Ighiel Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. Antonie Constantin
74. Ighiu Şcoală. foarte bună, învăţătorul nu se mai întorsese din război. Nici la cea de a doua şcoală învăţătorul nu se întorsese din armată.
75. Întregălzi Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. Silvestru Nestor. Comuna are crângurile: Popeşti, Mărineşti, Floreşti, Ivăniş, Nistoreşti, Păcăleşti, Moldoleşti, Valeagalzii, Necrileşti şi Ciomani. Pe lângă şcoala existentă ar mai trebui ridicată câte o şcoală cel puţin în crângurile: Mărineşti, Necrileşti şi Gioncani
76. Inuri Şcoala necorespunzătoare, nu are învăţător
77. Limba Şcoală cu 1 sală, înv. Ioan Bucur
78. Lopadea Maghiară Nu are şcoală
79. Lopadea Română Şcoala cu o sală, locuinţă şi înv. Vasile Corbean.
80. Lupu Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Octavian Fraţilă
81. Măgina Local necorespunzător. înv. Simion Lazăr nu se mai întorsese din război.
82. Mănărade Şcoală. 1 sală, locuinţă, înv. Alex. Leluţiu
83. Mândra  (R=243). Şc. cu o sală. Nu are învăţător
84. Meşcreac Local necorespunzător, înv. Emil Timbuş
85. Mesentea Şcoală. 1 sală, locuinţă, înv. lipsă
86. Meteş  Local de lemn necorespunzător, înv. lipsă
87. Miceşti Şcoală. cu 2 săli, au învăţători pe Gheorghe Totoian şi Vasile Abuşan
88. Micoşlaca Şcoala primară de stat, local închiriat, înv. lipsea
89. Mihalţ Are 2 şcoli. Una cu 2 săli, locuinţă şi înv. pe Ioan Barna şi Silviu Pop, iar a doua  tot cu 2 săli are înv. pe Ilie Mihaiu
90. Mirăslău Şcoală. primară de stat, înv. Alexiu Kis
91. Mogoş Mogoş Bărleşti- fără şcoală, Mogoş-Cojocani- şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. lipsea; Mogoş-Mămăligani- şc. cu o sală, locuinţă, înv. Teodor Nicoară; Mogoş-Micleşti- şcoală. cu o sală, locuinţă, înv. Macaveiu Cutean; Mogoş-Valea Barnii, şc. cu o sală, înv. Ioan Bucur
92. Muşca Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Pamfil Giurgiu
93. Noşlac Şcoală cu o sală, angajat învăţătorul pensionar Gheorghe Călugăr
94. Oarda de Jos Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. lipsea
95. Oarda de Sus  Şcoală cu 2 săli, înv. Ioan Muntean
96. Obreja Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Alexandru Părduţiu
97. Ocnişoara  Şcoală. necorespunzătoare, înv. lipsea
98. Odverem  Şcoală cu o sală, înv. Romul Martin
99. Ohaba Şcoală cu 2 săli, are învăţători pe  Ioan Rusan şi Ioan Codău
100. Oieşdea  Local necorespunzător, învăţătorul lipsea
101. Pâclişa  Şcoală cu o sală, înv. Ştefan Cotoară
102. Păgida Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Emil Lazăr
103. Păuca  Şcoală  cu 2 săli, înv. lipseau
104. Petrilaca  Local necorespunzător, nu funcţiona de mulţi ani
105. Peţelca  Şcoală cu o sală, înv. Emanuil Muntean
106. Petrângeni Are două şcoli, învăţători Amos Opriş şi Virgil Bran
107. Poiana Aiudului Şcoală cu 2 săli, locuinţă, învăţătorul Cornel Domşa nu se mai întorsese din război, al doilea post e vacant
108. Poiana Ampoiului Şcoala cu o sală, locuinţă şi înv. pe Petru Varvara
109. Ponor Şcoala cu o sală, înv. Victor Maca trecuse ca subrevizor şcolar la Odorheiu
110. Presaca Ampoiului Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Mateiu Moruşca
111. Presaca de Secaş Şcoală  cu 2 săli, locuinţă, înv. Nicolae David
112. Răcătău  Există local de şcoală, dar instrucţie nu se ţinuse de aproape 25 ani
113. Rădeşti Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Grigorie Moldovan
114. Râmeţi Are 2 şcoli. La  Brădeşti, şc. cu o sală, locuinţă şi înv. Ioan Pârvu ;în Pleaşa,  şcoală. cu o sală, înv. lipsea
115. Roşia Montană Şcoală. cu o sală, locuinţă, nu se mai făceau lecţii din anul 1913
116. Roşia de Secaş  Local cu 2 săli, înv. Ioan O. Damian
117. Sânbenedic Numai şcoală primară de stat
118. Sâncraiu Şcoala română arsese cu 9 ani în urmă
119. Sângătin Numai şcoală de stat
120. Sâniacob Nu aveau şcoală
121. Sântimbru Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Emil Munteanu nu se întorsese încă din război
122. Sărăcsău  Şcoală. cu o sală, înv. lipsea
123. Silvaş Şcoală cu o sală, înv. Ioan Irimie
124. Sohodol Formată din cătunele: Sohodol-sat, are şcoală. cu 1 sală, locuinţă, înv. Gherasim Sicoe; Sohodol-Peleş, are şcoală. cu 1 sală, înv. lipsea; Sohodol-Poiana, şcoală cu 1 sală, înv. lipsea; Sohodol-Valea Verde, şcoală cu 1 sală, înv. lipsea.
125. Spătac Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. lipsea
126. Staja  Şcoală cu 1 sală, locuinţă, înv. Ioan Ghigorescu
127. Stremţ Şcoală cu 2 săli, locuinţă, înv. lipsea
128. Şard Şcoală cu 2 săli, locuinţă, înv. Aurel Pop, al doilea înv. lipsea
129. Şeuşa Şcoală cu 1 sală, înv. Valer Marcu
130. Şilea Nu aveau şcoală românească
131. Şoimuş Nu aveau şcoală românească
132. Şpălnaca Şcoală. cu 1 sală, înv. lipsea
133. Şpring Are 2 şcoli, unul dintre învăţători  nu se mai întorsese din război
134. Tărtăria Şcoală. cu 2 săli, înv. Ilie Terchilă
135. Tău Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. lipsea
136. Tăuţi  Şcoală. cu 1 sală, locuinţă, înv. Anghel Luca
137. Teiuş Are 2 şcoli; fiecare cu locuinţă şi învăţător
138. Tibru Şcoală cu 1 sală, locuinţă, înv. Vasile Murgău
139. Tiur  Şcoală cu 1 sală, locuinţă, înv. Nicolae Frăţilă
140. Totoiu Şcoală cu 2 săli, înv. Teodor Bogdan
141. Trâmpoaiele Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Gheorghe Fleşeriu, nu se mai întorsese încă din război
142. Turdaş Şcoală cu 1 sală, locuinţă, înv. lipsea
143. Ţapu  Şcoală cu 1 sală, locuinţă, înv. Petru Nemeş
144. Ţelna Şcoală cu 2 săli, locuinţă, înv. Ioan Medrea
145. Uioara  Nu aveau şcoală românească
146. Uioara de Sus  Şcoală cu 1 sală, înv. Ambrosie Iuoraş murise pe câmpul de luptă
147. Ungurei Şcoală cu 1 sală (slabă),  nu mai funcţiona din 1914
148. Valea Dosului  Şcoală. cu 1 sală, înv. Gheorghe Popescu absolvent de teologie
149. Valea Geoagiului Şcoală cu 1 sală, înv. lipsea
150. Veza Şcoală cu 1 sală, locuinţă, nu mai funcţiona de mulţi ani, copii mergea la şcolile din Blaj
151. Vingrad  Şcoală cu 2 săli, locuinţă, posturile vacante
152. Vinţul de Jos Şcoală cu 1 sală, nu mai funcţiona de mulţi ani (în cătunul Sibişani); în cătunul Vurpăr era şcoală primară de stat, înv. Gheorghe Drugociu
153. Zlatna  Şcoală cu 2 săli, înv. Partenie Duca, un post era vacant

 500 de şcoli româneşti închise

În judeţul Alba administraţia românească a început să funcţioneze regulat din ziua de 1 ianuarie 1919. Cu toate acestea, românii au preluat administrarea şcolilor primare din  judeţ  trei luni mai târziu. Cele două biserici româneşti din Alba primiseră permisiunea de a deschide în fiecare comună bisericească (parohie) şcoală primară cu limba de predare română. Comunitatea avea obligaţia să construiască imobilul cu sala/săli de clasă şi locuinţă pentru învăţător. Plata învăţătorului se făcea de către biserică din banii adunaţi de la credincioşi.

Potrivit lui Marian Sasu, pentru a frâna elanul învăţământului în limba română s-a recurs la cele mai draconice măsuri din partea autorităţilor austro-ungare. Sala de clasă trebuia să fie din zid durabil, să aibă înălţimea de 3,80 m şi o suprafaţă în care să încapă bănci pentru elevii din cele 6 clase (4 primare + 2 complementare). Biserica trebuia să aibă cei 300 de florini la începutul fiecărui an şcolar pentru plata învăţătorului. Această sumă a crescut la 600 de coroane spre sfârşitul dominaţiei austro-ungare în Transilvania. Aceste restricţii au dus la închiderea multor şcoli. Numai în anii 1903-1905, au fost trecute pe această listă peste 500 şcoli primare româneşti.

Transilvania a fost încorporată părţii maghiare a Imperiului Austro-Ungar între anii 1867-1918. Perioada este considerată de istorici ca una de intensificare a măsurilor discriminatorii la adresa românilor.Articol scris de NICU NEAG)

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: