VIDEO Paul Lister, milionar britanic: „A venit vremea să ofer ceva înapoi României“

VIDEO Paul Lister, milionar britanic: „A venit vremea să ofer ceva înapoi României“

De câţiva ani,  atenţia milionarului Paul Lister se îndreaptă spre România, unde a hotărât să investească în protecţia mediului, asta după ce o parte din averea sa a venit de pe urma exploatării resurselor de lemn ale României. FOTO Dorian Ilie

Sătul să se ascundă în spatele imaginii unui om de afaceri de succes, moştenitorul unui imperiu al lemnului şi mobilei, britanicul Paul Lister a renunţat acum 12 ani la stilul de viaţă care-i aducea prea puţine satisfacţii sufleteşti. De câţiva ani atenţia sa se îndreaptă spre România, unde a hotărât să investească în protecţia mediului, asta după ce o parte din averea sa a venit de pe urma exploatării resurselor de lemn ale ţării noastre.

Ştiri pe aceeaşi temă


Momentul de răscruce a venit atunci când tătăl său, unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi industriaşi din Marea Britanie, s-a îmbolnăvit. Cine sunt eu de fapt? Încotro mă îndrept? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care l-au frământat pe Lister şi care l-au îndemnat ca la scurt timp să înfinţeze o fundaţie şi să cumpere Alladale, o proprietate extinsă, în nordul Scoţiei. Aici, prin intermediul European Nature Trust, Lister a plantat peste un milion de copaci, iar acum încearcă reintroducerea lupilor şi urşilor în Scoţia. De câţiva ani atenţia sa se îndreaptă spre România, unde a hotărât să investească în protecţia mediului, asta după ce o parte din averea sa a venit de pe urma exploatării resurselor de lemn ale României.

„Aproape jumătate din averea mea se datorează şi României“

Unul dintre motivele pentru care fondatorul European Nature Trust a hotărât să investească în protejarea mediului înconjurător din România îl reprezintă dorinţa de a oferi ceva înapoi ţării care a fost cândva exploatată prin intermediul afacerilor pe care tatăl său le conducea. „Aproximativ 50% din averea tatălui meu şi implicit a mea, a fost generată de resursele de lemn existente în România şi în celelalte ţări din Europa de Est pe vremea comunismului. Acum cred că a venit momentul să ofer ceva la schimb. Sunt de părere că atunci când o companie exploatează o zonă ar trebui să lase ceva în urmă. Şi când mă refer la asta, nu mă gândesc la poluare şi la distrugerea comunităţii şi a naturii, ci la măsuri de intervenţie care să diminueze semnificativ impactul exploatărilor asupra întregii zone afectată“, a continuat acesta.

Lui Paul Lister i-a venit ideea de a crea o rezervaţie naturală în nordul Scoţiei, după ce a văzut că modelul funcţionează în Africa de Sud, acolo unde terenuri degradate au fost redate naturii prin reconstrucţie ecologică şi reintroducerea în sălbăticie a unor specii care dispăruseră din zonă. „Ceea ce s-a întâmplat în Scoţia, s-a întâmplat şi în restul Europei de Vest. A venit Revoluţia Industrială care a decimat aproape tot peisajul natural de aici iar resursele naturale aproape că au fost epuizate în totalitate. Acum, aproximativ 99% din mediul înconjurător este creat de om, în timp ce doar 1% mai poate fi considerat un mediu sălbatic, ceea ce din punctul meu de vedere este foarte trist.  Odată ce conştientizezi cât de puţină natură sălbatică a mai rămas, nu îţi doreşti decât să o salvezi. De aceea mi-am îndreptat atenţia către Scoţia, acolo unde acum sute de ani Pădurea Caledoniană trona impunătoare peste tot ţinutul, şi către România pe care eu o văd ca fiind acea Scoţie de acum sute de an, din punct de vedere al naturii“, poveşteste Lister.

Wild Carpathia, trilogia care schimbă România

Una dintre modalităţile prin care Paul Lister contribuie la protejarea pădurilor şi a bogăţiilor naturale ale României este trilogia Wild Carpathia, o serie de trei documentare produse de Travel Channel în colaborare cu European Nature Trust. Wild Carpathia, prezentată de celebrul jurnalist britanic Charlie Ottley şi care-i are printre invitaţi inclusiv pe Alteţa Sa, Prinţul Charles şi Alteţa Sa, Principesa Margareta a României, spune povestea ţării noastre, punând accent pe unicitatea, frumuseţea, bogăţia naturală şi culturală a Munţilor Apuseni şi a pădurilor seculare din Transilvania, a Deltei Dunării, şi a oamenilor şi tradiţiilor din Maramureş şi Bucovina.

Mi-a venit ideea să finanţez Wild Carpathia pentru că în România există ecosisteme unice care nu se mai găsesc nicăieri în Europa. Dacă mai pui la socoteală şi faptul că multe dintre ele se află sub ameninţare, cred că tot ce poţi face este să treci la acţiune. Aproape că am făcut din asta misiunea vieţii mele pentru că trei sferturi din timpul meu îl dedic României, protejării pădurilor de aici şi promovării unor măsuri durabile, precum ecoturismul. De asemenea, cunoscând mai bine România în ultimii ani şi văzând ce reputaţie au românii în Marea Britanie, am zis că este cazul să schimb această percepţie greşită şi cred că prin intermediul Wild Carpathia am reuşit cât de cât acest lucru, este de părere Paul Lister, care este şi co-producător al documentarului, alături de Travel Channel.

De la lansarea Wild Carpathia, pelicula a fost tradusă în 20 de limbi şi difuzată în peste 120 de ţări.Trailerul părţii a treia a documentarului care a avut avanpremiera la Bucureşti, poate fi urmărit mai jos.

„Autorităţile ar trebui să investească în ecoturism“

Una dintre ideile promovate intens în cadrul documentarului Wild Carpathia ca posibilă soluţie pentru protejarea naturii şi dezvoltarea comunităţilor locale este ecoturismul. Fie că vorbim despre ciclism, alpinism, sporturi de iarnă, activităţi de observare a faunei sălbatice, călărie sau tururi culturale, ecoturismul este în opinia mai multor specialişti o oportunitate de dezvoltare economică şi ecologicăpentru România. Conform Asociaţiei Eco-România, ecoturismul reprezintă o formă de turism în care motivaţia principală a călătorului este legată de observarea şi aprecierea naturii, dar şi a tradiţiilor locale. Astfel, prin demersul lor ecoturiştii contribuie la conservarea şi protecţia naturii, sprijină bunăstarea comunităţilor prin achiziţionarea de servicii şi bunuri produse local şi sprijină educaţia de mediu.

Ne-am propus ca prin intermediul Wild Carpathia să arătăm Europei ce ţară minunată are aici în est. Eu unul nu sunt interesat să promovez documentarul în America sau Asia. Acolo există suficientă sălbăticie din punctul meu de vedere. Cred că România şi în special autorităţile de aici ar trebui să promoveze ţara, chiar aici pe vechiul continent, şi să se prezinte ca o destinaţie potrivită pentru ecoturism, pentru că acest lucru lipseşte mult în vest. Autorităţile ar trebui să investească în locuri de cazare, în infrastructură, în general pentru a putea atrage cât mai mulţi ecoturişti. În momentul de faţă pot să confirm că cei de la BBC sunt interesaţi să facă o serie de documentare despre România, despre pădurile şi fauna sălbatică de aici, ceea ce arată un interes în creştere pentru ţara dumneavoastră“, dezvăluie Lister.

Un posibil Yellowstone în România, între Sibiu şi Piatra Craiului

Pe lângă promovarea României şi a potenţialului său ecoturistic, Lister a cumpărat prin intermediul unei fundaţii din România şi a obţinut drepturile de management pentru aproape 100.000 de hectare de teren între Sibiu şi Piatra Craiului. În această zonă, în colaborare cu autorităţile locale şi organizaţii neguvernamentale, cei implicaţi vor implementa un plan de management care presupune luarea unor decizii responsabile şi durabile cu privire la gestionarea resurselor.

 Paul Lister speră să construiască  în România un parc naţional de calibrul celebrului Yellowstone FOTO Dorian Ilie 

„Vrem să facem şi ecoturism în zonă, să creăm de exemplu zone de camping unde oamenii să-şi petreacă timpul liber, sau piste pentru biciliştii amatori de plimbări în natură.  România ar putea devenit astfel un Yellowstone al Europei şi să câştige astfel bani prin protejarea naturii. Este un model mai mult decât viabil de a face turism şi de conserva bogăţiile naturale în acelaşi timp“, crede Paul Lister.

Bani de la corporaţii

O altă idee pe care Lister, fondatorul  European Nature Trust, vrea să o pună în aplicare în România, este crearea unui fond cu bani proveniţi de la companiile multinaţionale care activează pe piaţa din ţara noastră. „Cred că ar fi o idee grozavă dacă am putea aduce la aceeaşi masă companii şi să gândim împreună un plan de responsabiltate socială şi de mediu. Am putea folosi banii respectivi pentru a construi de exemplu centre pentru vizitatori în zonele montane. Cred că dacă tot fac bani de pe urma ţării, este şi moral şi responsabil să ofere ceva la schimb. Mai cred că marile companii din domeniu care lucrează aici tratează România precum o plantaţie. Vin, extrag şi pleacă, iar cele mai multe dintre ele o fac din păduri seculare, cu o valoare inestimabilă. Acest lucru trebuie să se oprească“, a concluzionat reprezentantul European Nature Trust.

A consemnat Dorian Ilie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: