Jurnal pe bicicletă – Turul Dunării. De asta iubim România. Obiective (re)descoperite de voluntarii Cycling Romania (XIX)
0Voluntarii Turului Dunării pe bicicletă continuă şi în această săptămână să ne împărtăşească experienţele lor, cu ocazia explorării şi investigării cursului Dunării, în cadrul Campaniei “Adevarul” – “125 de locuri pentru care iubim România”. Astăzi continuăm cu partea de sud, în Oltenia.
Nu pe tot parcursul Turului Dunării am stat în pensiuni sau hoteluri, de câteva ori a trebuit să întindem corturile în campinguri sau să apelăm la diverse cunoştinţe. Într-una din zile, un prieten de pe Facebook, care a aflat că suntem în căutarea unui loc de cazare în Corabia, ne-a recomandat locuinţa bunicului său, Iancu Popa, unde am fost foarte bine primiţi.
Corabia a reprezentat o surpriză deosebită, am descoperit un oraş foarte plăcut, cu case impunătoare, străzi bine umbrite de tei şi castani, un parc central bine întreţinut şi multă forfotă de dimineaţă prin centru.
Am vizitat atelierul de olărit din Corabia unde doamna Iulica Pirlea ne-a explicat cât de însemnată este ceramica de Vădastra.
La Sucidava (sat Celei, lângă Corabia) am avut parte de o experienţă extraordinară, fiind una dintre cele mai bine păstrate situri arheologice din localităţile dunărene, construită de Aurelian la 257-275 d.Hr. Aici m avut norocul să-l întâlnim pe Dumitru Şapcă, administratorul sitului, descendent al familiei Şapcă, la 6 generaţii distanţă de Preotul Radu Popa şapcă, revoluţionar la 1848. Dl Şapcă ne-a arătat Fântâna Secretă, unică prin faptul că parcurge 25 de metri în subteran printr-un tunel, alimentând pe vremuri cetăţenii dintr-un izvor ascuns aflat în afara zidurilor.
Ajunşi în Satul Orlea am întâlnit oameni gospodari, care ne-au arătat suprafaţa uriaşă de grădină de zarzavaturi de care au grijă - totul era cultivat. Am vrut să cumpărăm 1 kilogram de roşii şi, în schimb, am plecat cu 3 kilograme şi 1 kilogram de brânză cu care ne-am îndestulat la prânz.
La ferma Iancu, înainte de intrarea în Dăbuleni am primit caise şi piersici în dar. Am descoprit nu doar un loc minunat de unde orice cicloturist să se aprovizioneze cu fructe delicioase, ci şi un parc superb, o zonă de „tras sufletul” şi 3 izvoare care parcurg curtea de la intrarea în fermă.
Desigur, toată România ştie Dăbuleniul ca fiind patria pepenilor, faimă de care am profitat si noi. Cei galbeni, "înjunghiaţi" pe marginea drumului, au un parfum deosebit.
Bechet - o oprire supriză la un atelier de ţesătorie, unde încă se mai lucrează la războaie de ţesut. Familia Nadu păstrează cu pasiune acest meşteşug tradiţional şi formează chiar câteva ţesătoare în comuna Mârşani, printr-un proiect de 3 luni. Tot ei au un mic muzeu de artă tradiţională, cu obiecte adunate din toată ţara.
Campingul Zăval, locul unde am campat peste noapte, are in apropiere o pădure foarte frumoasă, aproape de confluenţa Jiu-Dunăre. Aici i-am întâlnit pe François şi Rebecca, veniţi pe bicicletă tocmai din Bordeaux, cu care am avut plăcerea de a schimba impresii de călătorie şi de a le indica ceva puncte de interes din viitorul lor traseu până în Tulcea.
Turul Dunării a fost organizat de Cycling Romania şi Asociaţia ROI, cu susţinerea Programului European Tineret în Acţiune, în perioada 24 iunie – 9 iulie 2013.
În cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România” vă invităm să ne plimbăm de-a lungul Dunării aşa cum au făcut-o cei 32 de voluntari, prin reportaje săptămânale scrise chiar de ei.
Dacă ai fost în locuri inedite de pe malurile Dunării şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem pe alte meleaguri pitoreşti ale României, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Jurnal de vacanţă, de pe bicicletă. Povestea primului traseu de cicloturism al Dunării
Se încarcă comentariile...
