Prin această formă de turism, alături de cel cultural, arta ajunge la turişti şi turiştii... la artă. 

În domeniul artelor plastice, există expoziţii permanente sau expoziţii temporare, expoziţii cu capodopere de artă de neatins dar şi expoziţii cu vânzare. E normal ca majoritatea turiştilor să dorească relaxare, litoral sau munte, dar există şi o important categorie de nişă, reprezentată de iubitori ai artei şi culturii. Aceşti turişti sunt dispuşi să cheltuiască foarte mult, atât pe pachetul turistic, cât şi pentru operele de artă de pe care doresc să le achiziţioneze.

Vă ofer un exemplu autohton care m-a impresionat şi m-a convis, devenit deja tradiţie. Un eveniment care, desi organizat într-un oraş care nu este încă destinaţie de artă, are loc într-un spaţiu cunoscut şi pe unde trec mulţi oameni de afaceri sau turişti străini.

Ediţia 2019 a The Grand Heritage – căci acesta este evenimentul despre care vorbesc - a debutat în data de 19 noiembrie 2019, în cadrul galeriei The Grand Avenue, fiind, în acest an, dedicat unor forme de artă care reprezintă o altă viziune asupra satului românesc, definită prin acea inocență primară ce redescoperă lumea. În esență, arta naivă, căci despre ea este vorba, filtrează universul prin ochii plini de candoare ai artiștilor. Ea își are originea în oglinzile sufletului și ne redă, în același timp, copilăria și naivitatea.

Din punct de vedere instituțional, denumirea de artă naivă a apărut în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, catalogând creațiile unor individualități care n-au frecventat școli de artă, ci au ajuns să-și constituie, pe cont propriu, atât viziunea, cât și mijloacele de exprimare plastică. Unele surse încadrează acești artiști drept “pictori populari”, “primitivi moderni”, vorbindu-se despre o “artă instinctuală”. Toate, în esenţa lor, sunt faţete ale creativităţii ţărăneşti şi ale unei spiritualităţi bogate, capabile să cuprindă toate aspectele vieţii.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 19 noiembrie 2019 – 29 noiembrie 2019, în cadrul galeriei comerciale The Grand Avenue, situată în Calea 13 Septembrie nr. 90 din Bucureşti.

În România, unul dintre primii reprezentanți ai artei naive este Stan Ioan Pătraș, binecunoscut publicului pentru sculpturile sale din cimitirul vesel de la Săpânța. Tot o viziune aparte despre satul tradiţional sunt şi modurile artistice de reflectare a realităţilor din universul lumii rurale, respectiv masca, înfăţişând un mod ironic de asumare a lumii, spre eradicarea racilelor caracterului uman, precum şi păpuşile, ca viziune mirifică asupra lumii şi formativ-educativă despre om, în diversele sale ipostaze.

Artiştii populari prezenţi la a treia ediţie a evenimentului The Grand Heritage:

Mariana Mihuţ - Pictură naivă

Mariana Mihuţ reprezintă a patra generaţie din cunoscuta familie de pictori din Brusturi, judeţul Arad. Născută sub acelaşi acoperiş, copil fiind, Mariana îl observă pe bunicul ei, Petru Mihuţ, pictând. La vârsta de 16 ani îşi descoperă, la rândul său, darul şi pasiunea pentru pictură şi expune alături de bunic şi de mătuşa Rodica Nicodin la importante expoziţii şi festivaluri de artă naivă din ţară şi din străinătate. În luna mai 2005, francezii au descoperit cu uimire şi încântare tablourile de pictură naivă ale tinerei artiste. Modestă şi timidă, născută într-o familie de pictori ţărani autodidacţi din Ţara Zarandului, Mariana expunea, pentru prima dată, la Nantes, iar, apoi, un an mai târziu, era invitată de echipa celui mai prestigios muzeu francez de artă naivă să participe la deschiderea stagiunii 2007 cu expoziţia “Mariana Mihuţ et l’école de Brusturi”. În faţa unui tablou al Marianei, vizitatorul străin are două atitudini: dacă a vizitat deja România, regăseşte cu plăcere ceea ce a considerat că este cel mai reprezentativ şi mai autentic - satul de munte românesc; iar dacă nu cunoaşte România, îşi doreşte să descopere această oază de echilibru, de calm şi de seninătate care se găseşte undeva în estul Europei.

Paul Buţa - realizator de măşti

Născut în satul Rai din Comuna Murgeni, de mic copil este remarcat de către profesori şi pus să interpreteze diferite scenete umoristice la manifestările şcolare. Ajunge la Liceul Pedagogic din Bârlad, unde se înscrie în grupul de satiră, alături de care obţine primele premii de interpretare actoricească. Începe să participe la cele mai mari festivaluri de umor din ţară, în cuplu şi individual, unde primeşte recunoaşterea unor jurii alcătuite din mari personalităţi ale scenei româneşti. A început să realizeze măşti imediat după Revoluţie, atunci se ocupa de punerea în scenă a unei piese cu obiceiuri populare. Invariabil, erau necesare măşti pentru spectacole şi, pentru că nu găsea de unde să le achiziţioneze, s-a apucat să le conceapă. “Jocul cu măşti este, cu siguranţă, un obicei străvechi, iar măştile reprezintă oameni răi, afurisiţi, cărpănoşi. Masca era pentru străbuni o încriminare a răului, oamenii buni nu se ascundeau sub măşti”, susţine Paul Buţa.

Simona Văduva - realizator de păpuşi

Născută în anul 1967 la Râmnicu Vâlcea, Simona Văduva a absolvit Liceul de Arte Plastice din Craiova, având specialitatea de pictor decorator. Încă de mică a fost atrasă de confecţionarea păpuşilor, mai ales că a făcut parte dintr-o generaţie de copii care nu a avut parte de multe jucării, aşa că a început să-şi confecţioneze propriile păpuşi, de multe ori apelând la feţele de pernă ale mamei sau alte ţesături care îi cădeau în mână. Din anul 2012 s-a apucat mai serios de această îndeletnicire, iar din anul următor a început să participe la târguri organizate de Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, precum şi la Muzeul Ţăranului Român.

Elena Mateescu - realizator de păpuşi

Născută în Curtea de Argeş, un loc cu o profundă încărcătura istorică şi culturală, Elena Mateescu a fost atrasă dintotdeauna de arta populară, dezvoltându-şi abilităţile în zona confecţionării de păpuşi îmbrăcate în costume populare, a trăistuţelor populare cu motive naţionale şi, foarte special, a pictării icoanelor pe sticlă. Marea ei pasiune este însă cea legată de păpuşi, cărora le dă viaţă cu o nemărginită pasiune, mai ales că pune mare preţ pe autenticitatea costumelor, astfel că a ales să colinde ţara în lung şi lat pentru a identifica şi restaura porturi populare, pe care apoi le miniaturizează. Astfel, rezultatele muncii acesteia sunt excepţionale: păpuşi unice, îmbrăcate în costum autentic românesc cu opinci de piele în picioare, jucării care ajung să facă copii fericiţi şi să îndrăgească tradiţiile populare. De asemenea, icoanele pictate de Elena Mateescu au o mare expresivitate şi ne duc cu gândul la bunătatea oamenilor şi la tradiţiile neamului românesc.

Ioan Măric - pictură naivă

Născut în 1945 în satul Lucani din judeţul Bacău, Ioan Măric este cunoscut în lumea artistică drept “Bădiţa”, având o experienţă excepţională, cu peste 100 de expoziţii personale şi peste 500 de expoziţii colective în ţară şi în străinătate. Ioan Măric a urmat Liceul de Arte Plastice şi a fost elev al celebrului profesor Ilie Boca la Şcoala de Arte, acolo unde a făcut trei ani de pictură şi trei ani de grafică. Expune constant începând cu anul 1973, iar în anul 2004 devine membru al Academiei de Arte Tradiţionale din România. În anul 2008, Parlamentul European îi consacră o expoziţie - “Un naiv în Parlament”, iar patru dintre operele sale sunt cumpărate de instituţia europeană pentru a fi duplicate şi utilizate în şcolile primare de pe bătrânul continent. În prezent, Ioan Măric are lucrări şi colecţii particulare din Italia, Israel, Franţa, Germania, Canada, SUA, Japonia, Rusia, Polonia, Ungaria, Spania, Austria, Eleţia sau Olanda, considerând satul ca principală sursă de inspiraţie pentru operele sale, cu tot ceea ce îl caracterizează: vorbe, tradiţii, legende, povestiri, proverbe sau mituri.

Vasile Şuşcă - realizator de măşti

Vasile Şuşcă este acel român autentic, născut în inima Maramureşului, care vorbeşte necontenit despre trecutul nostru, despre apartenenţa dacică şi despre izvorul de inspiraţie pe care l-au oferit aceştia culturii populare româneşti. Recunoaşte că încă din copilărie avea înclinaţii către artă, fiind pasionat de pictură, creaţie populară, tatăl său fiind croitor, meserie pe care a practicat-o şi el ani la rândul. Măştile l-au atras dintotdeauna, mai ales când vedea cetele de colindători de pe uliţele satului din perioada sărbătorilor de iarnă. Artistul crede că originea măştilor se pierde în negura vremii, unde personajele mistice conduceau comunitatea, fiind iniţial de sorginte păgână, ca apoi să devină o contopire dintre cultul pre-creştin şi creştin-ortodoxism. Operele sale au fost expuse în toată ţara, fiind prezent şi în străinătate, la târgurile de turism din Viena, Berlin, Strasburg, Bruxelles, Veneţia, precum şi la evenimente de profil din SUA. A avut colaborări şi în zona cinematografică, cea mai importantă fiind cu regizorul lungmetrajului Transylvania, Tony Gatlif, cel care l-a cooptat în producţie pentru realizarea tuturor măştilor folosite în film.

Partenerii expoziţiei sunt: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Crama Rotenberg şi Concordia. The Grand Heritage este primul proiect din România care aşază arta tradiţională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaţionale, în imediata vecinătate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esenţă, un meşteşug desăvârşit de secole, de cei mai pasionaţi români, cei înzestraţi cu un talent nativ de a transforma banalul în excepţional. The Grand Heritage a pornit de la ideea de a regăsi, de a salva şi de a îmbogăţi arta tradiţională românească, de a o face cunoscută în lume şi de a îmbrăţişa ideea că cel mai bun ambasador al ţării noastre poate fi însuşi românul autentic, cel talentat şi mândru de originile sale.

Proiectul The Grand Heritage a luat fiinţă în 2017 şi este un concept cultural al SCH Grand, sub egida căruia sunt susţinute valorile autentic româneşti, precum şi expresia artistică în toate formele sale. SCH Grand încurajează arta şi originalitatea ca fiind parte a expresiei poporului român, mai ales acum, în prezent, într-un moment de regăsire a identităţii naţionale.